Oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă, cu o putere instalată de aproximativ 700 MW, poate genera presiuni semnificative asupra preţurilor energiei electrice în România dacă producţia internă nu este compensată prin importuri sau prin creşterea contribuţiei regenerabilelor, potrivit estimărilor expertului Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
Scenarii de preţ pe Piaţa pentru Ziua Următoare
Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), mecanismul utilizat pentru stabilirea în avans a preţurilor orare pe piaţa en‑gro, ar urma să înregistreze creşteri variabile, dependente de capacitatea de compensare a deficitului. Chisăliţă prognozează:
- un interval uzual de creştere la 850–1.800 lei/MWh în ipotezele prezentate;
- scenarii mai moderate, cu preţ mediu PZU de circa 850–1.050 lei/MWh, în cazul în care importurile sunt suficiente şi consumul este redus suplimentar;
- vârfuri orare estimate la 1.500–2.500 lei/MWh, iar în situaţii extreme Chisăliţă avertizează că preţul ar putea depăşi pragul de 5.000 lei/MWh.
| Scenariu | Interval de preţ (lei/MWh) |
|---|---|
| Moderate (importuri suficiente) | 850–1.050 |
| Standard/mediu | 850–1.800 |
| Vârfuri orare | 1.500–2.500 (posibil >5.000 în scenariu extrem) |
„Cea mai mare presiune ar apărea în intervalele de seară, în special între 19:00 şi 23:00, când producţia fotovoltaică dispare, iar consumul rămâne ridicat”, a explicat Dumitru Chisăliţă.
Impact orar şi mecanisme de compensare
Impactul nu ar fi uniform pe parcursul zilei: intervalele de seară (19:00–23:00) ar fi cele mai vulnerabile, din cauza dispariţiei producţiei solare şi a menţinerii unui consum ridicat. La prânz, producţia fotovoltaică poate tempera creşterea preţurilor, în timp ce noaptea lipsa unei producţii continue, precum cea nucleară, menţine presiunea asupra sistemului.
Energia care nu mai este produsă de reactor trebuie înlocuită prin combinaţia disponibilă a sistemului: importuri, capacităţi interne disponibile (inclusiv centrale pe gaze), capacităţi flexibile şi stocare. Dacă aceste resurse sunt insuficiente, se poate apela la măsuri de reducere a consumului.
Consecinţe pentru consumatorii casnici
Creşterea preţurilor pe PZU se poate reflecta în noile oferte de pe piaţa concurenţială a furnizorilor pentru perioada septembrie 2026–septembrie 2027. Potrivit estimărilor citate, tarifele pentru clienţii casnici ar putea ajunge la 1,40–1,62 lei/kWh, TVA inclus. Această valoare ar reprezenta o majorare semnificativă faţă de nivelurile observate în perioadele cu disponibilitate nucleară normală.
Presiunea asupra preţurilor grosiste afectează în mod direct costurile de achiziţie ale furnizorilor, iar transmiterea integrală sau parţială a creşterilor către tarifarea finală depinde de contractele în vigoare, politica comercială a furnizorilor şi de mecanismele de compensare reglementate.
Context şi importanţa nuclearelor în mixul energetic
Un reactor nuclear oferă producţie continuă, stabilă, independentă de condiţiile meteo, caracteristică care îl face o componentă esenţială pentru echilibrul sistemului energetic. Pierderea unei astfel de surse de circa 700 MW în sezonul de vârf poate expune sistemul la costuri mai mari de operare şi la volatilitate pe piaţa en‑gro.
În lipsa informaţiilor suplimentare despre durata şi cauzele opririi Reactorului 2, scenariile rămân calibrate pe capacitatea de import şi pe flexibilitatea parcului intern. Autorităţile şi operatorii de sistem vor trebui să monitorizeze evoluţia PZU şi fluxurile de import pentru a limita impactul asupra consumatorilor şi a stabilităţii reţelei.
Următorii paşi importanţi includ evaluarea rapidă a duratei indisponibilităţii reactorului, coordonarea importurilor şi mobilizarea capacităţilor flexibile, precum şi comunicarea transparentă cu piaţa pentru a evita surprizele şi a permite adaptarea comercială a furnizorilor şi a consumatorilor.
