Alfabetizarea digitală ar trebui construită în jurul nevoilor practice ale cetăţenilor — procedural administrative, plăţi online, consulturi medicale, vânzări pe platforme digitale sau protejarea conturilor bancare — şi nu doar ca un set de competenţe teoretice, afirmă MSc. Trinh Hoang Xuan Phuc, director al Centrului de Comunicare şi Consiliere în Carieră la Universitatea de Economie şi Tehnologie din Binh Duong.
Abordare practică: "învaţă pe parcurs, aplică pe măsură"
Conform specialistului, programele de alfabetizare digitală ar trebui să urmeze o metodologie de tip "învaţă pe parcurs, aplică pe măsură ce înveţi", pornind de la scenarii reale în care cetăţenii întâmpină dificultăţi. Accentul se pune pe:
- rezolvarea unor nevoi imediate (de exemplu finalizarea procedurilor administrative);
- învăţarea instrumentelor pentru efectuarea plăţilor digitale şi pentru securizarea conturilor;
- folosirea tehnologiei pentru acces la servicii medicale şi pentru comerţul electronic.
Specialistul subliniază că obiectivul nu este doar transmiterea de cunoştinţe tehnologice, ci dezvoltarea unei alfabetizări digitale care să permită utilizatorilor să folosească încredere şi în siguranţă tehnologia în activităţile zilnice.
„Programa de «alfabetizare digitală» ar trebui să înceapă cu nevoi practice, sprijinind oamenii să acceseze cu uşurinţă tehnologia pentru a gestiona sarcinile zilnice”
Formate accesibile şi conţinut adaptat
MSc. Trinh recomandă ca fiecare lecţie să fie centrată pe o nevoie specifică şi să ofere suficiente informaţii pentru utilizatori de toate nivelurile. Propunerile sale includ:
- limbaj simplu, uşor de înţeles;
- materiale vizuale abundente şi ghiduri practice aplicabile pe smartphone;
- structurarea conţinutului în module tematice care pot fi parcurse progresiv.
Aceste elemente vizează facilitarea învăţării pentru persoane în vârstă, pentru cei cu abilităţi digitale reduse sau pentru oameni cu niveluri diferite de educaţie.
Întrebări deschise şi limitări ale formatelor digitale
Expertul atrage atenţia asupra unor probleme practice: dacă lecţiile scurte pe platforme digitale sunt suficiente sau dacă este încă necesară prezenţa fizică şi suportul uman în procesul de învăţare. Această dilemă este relevantă în special pentru grupurile vulnerabile, care pot avea bariere în utilizarea dispozitivelor sau în înţelegerea limbajului tehnic.
| Problema | Soluţii propuse |
|---|---|
| Nevoi practice zilnice | Module tematice aplicate pe scenarii reale |
| Accesibilitate pentru persoanele în vârstă | Lecţii scurte, limbaj simplificat, materiale vizuale |
| Securitatea conturilor | Ghiduri practice şi exemple de protecţie împotriva escrocheriilor |
Consecinţe practice pentru politici publice
Propunerea expertului are implicaţii directe pentru autorităţi şi pentru furnizorii de servicii: programele de alfabetizare digitală finanţate sau dezvoltate de instituţii ar trebui să fie proiectate pentru a rezolva probleme clare ale cetăţenilor, nu doar pentru a transmite noţiuni generale despre funcţionarea tehnologiilor. Asta înseamnă:
- consultarea utilizatorilor finali pentru identificarea scenariilor prioritare;
- colaborarea între instituţii publice, universităţi şi organizaţii care pot crea materiale adaptate;
- măsuri complementare de asistenţă, inclusiv sprijin în persoană acolo unde este necesar.
Din perspectiva comunicării şi a implementării, accentul pe aplicaţii practice şi pe crearea de conţinut uşor de folosit poate creşte nivelul de încredere al cetăţenilor în serviciile digitale şi poate reduce barierele în adoptarea plăţilor şi a interacţiunii cu administraţia online.
Recomandările formulate de MSc. Trinh Hoang Xuan Phuc conturează o direcţie pragmatică: alfabetizarea digitală eficientă este cea care transformă cunoştinţele în abilităţi utilizabile imediat, adaptate contextului şi vârstei fiecărui cursant, cu accent pe siguranţă şi accesibilitate.
