Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere un proiect de ordonanță care reconfigurează plafoanele valorice de la care autoritățile sunt obligate să organizeze proceduri de achiziție sau pot recurge la atribuiri directe. Măsura urmărește alinierea la directivele europene și indexarea pragurilor la evoluția prețurilor din ultimii ani, potrivit documentului pus în consultare publică.
Ce se schimbă concret
Principalele modificări propuse stabilesc noi plafoane pentru achiziții directe și pentru declanșarea procedurilor simplificate sau a celor cu publicare la nivelul UE. Valorile prezentate în proiect sunt următoarele:
| Tip achiziție | Prag propus (fără TVA) | Echivalent aprox. în euro |
|---|---|---|
| Atribuire directă - produse și servicii | 270.120 lei | 54.024 euro |
| Atribuire directă - lucrări | 900.400 lei | 180.080 euro |
| Prag pentru licitație deschisă internațională - lucrări | 26.960.556 lei | 5.392.000 euro |
| Prag pentru licitație deschisă internațională - bunuri și servicii | 1.077.624 lei | 215.524 euro |
Argumentele Ministerului și alinierea la directive
Proiectul enunță două motive principale pentru revizuire: ajustarea valorilor contractuale la realitățile economice curente, prin indexare cu rata inflației înregistrată în ultimii ani, și armonizarea plafoanelor cu cerințele legislației europene. În consecință, anumite categorii de achiziții pentru care până acum era obligatorie organizarea unei proceduri competitive ar putea fi atribuite direct de autorități, pe tranșe valorice mai mari decât până acum.
Posibile efecte asupra administrațiilor locale și mediului de afaceri
Schimbarea pragurilor va influența direct modul în care primăriile, consiliile județene și instituțiile centrale își planifică și derulează cheltuielile pentru lucrări de infrastructură, bunuri și servicii. Majorarea limitelor pentru atribuirea directă ar putea accelera execuția unor contracte de mici și medii dimensiuni, dar ridică și întrebări privind:
- transparența proceselor de achiziție și posibilitatea extinderii achizițiilor fără selecție competitivă;
- impactul asupra concurenței, în special pentru firmele medii și mici care concurează la licitații locale;
- presiunea asupra bugetelor locale în caz de indexări repetate și riscul atribuirii unor lucrări subevaluate sau supraevaluate în absența unei piețe competitive.
În plus, pragurile superioare revizuite pentru declanșarea licitațiilor deschise la nivel european confirmă ajustările necesare pentru procedurile care implică valori mari, dar păstrează la nivel național responsabilitatea autorităților de a aplica proceduri competitive pentru contractele între noile plafoane și cele europene.
Reacții anticipate și procedura legislativă
Ordonanța este în consultare publică, astfel că următorii pași includ primirea observațiilor părților interesate, posibile ajustări ale textului și, în final, adoptarea sau respingerea prin decizie a Guvernului. Mediul de afaceri, asociațiile de profil și autoritățile locale sunt actorii care vor analiza propunerea pentru a evalua impactul operațional și bugetar.
Pe termen scurt, autoritățile care gestionează proiecte de infrastructură și achiziții curente vor trebui să revizuiască procedurile interne de atribuire. Pe termen mediu, modificările pot schimba dinamica piețelor locale de lucrări și servicii, având efecte asupra competitivității firmelor și, implicit, asupra costurilor finale suportate din fonduri publice.
Textul legislativ prevede, de asemenea, revizuiri ale pragurilor superioare aplicabile pentru publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, menținând astfel corelarea la nivelul practicilor europene pentru contractele de valoare mare.
Următoarea etapă formală este încheierea perioadei de consultare, după care proiectul poate fi pus pe agenda de aprobare guvernamentală. În absența unor modificări, pragurile propuse vor deveni referințe pentru modul în care sunt derulate achizițiile publice în România.
