Potrivit raportului PwC Voice of the Consumer 2026, doar 26% dintre consumatorii din România declară că reuşesc să acopere fără probleme cheltuielile lunare şi să mai aibă bani disponibili pentru economii sau cumpărături. Procentul marchează o scădere faţă de anul precedent şi plasează România sub media Europei Centrale şi de Est şi mult sub media globală.
Comparativ regional şi evoluţii recente
Datele PwC indică o diferenţă clară între tendinţele din România şi evoluţia din restul regiunii: în timp ce încrederea consumatorilor din Europa Centrală şi de Est a crescut, la nivel naţional aceasta se erodează. Raportul menţionează variaţii în puncte procentuale care arată direcţii opuse:
- România: 26% consumatori care se simt confortabil financiar (scădere de 2,5 puncte procentuale faţă de anul precedent).
- Europa Centrală şi de Est (CEE): creştere de 5,4 puncte procentuale.
- Global: media la nivel mondial este de 48%, cu o creştere de 2 puncte procentuale.
| Indicator | România | CEE (medie) | Global (medie) |
|---|---|---|---|
| Consumatori confortabili financiar | 26% | ~33% | 48% |
| Evoluţie anuală | -2,5 pp | +5,4 pp | +2 pp |
Cauze şi corelări cu datele oficiale
PwC explică declinul încrederii printr-un pachet de factori macroeconomici şi fiscali: majorări de taxe, inflaţie persistentă şi stagnarea veniturilor reale. Analiza raportului este susţinută de datele Institutului Naţional de Statistică (INS), care arată că salariul mediu net, ajustat cu inflaţia, era în iunie 2026 cu 6,3% mai mic decât în aceeaşi lună a anului anterior. În acelaşi timp, comerţul cu amănuntul a înregistrat un recul de 5,7% în primele şapte luni ale anului, semnalizând reducerea cheltuielilor gospodăriilor.
„Consumatorii resimt direct perioada de ajustare economică prin care trece România. Creşterile de taxe, inflaţia ridicată şi faptul că veniturile nu au ţinut pasul cu preţurile au redus puterea de cumpărare,” a declarat Ana Maria Iordache, Leader Consumer Markets la PwC România, potrivit raportului.
Comportament de consum şi priorităţi
Studiul arată reorientarea cheltuielilor populaţiei: în condiţii de presiune financiară, românii încearcă să menţină obiceiuri percepute ca benefice pentru sănătate, dar reduc consumul de produse considerate neesenţiale. Printre tendinţele identificate se numără:
- creşterea interesului pentru fructe şi legume proaspete (60% dintre respondenţi);
- majorarea achiziţiilor de vitamine şi suplimente (40%);
- intenţia de a consuma mai multe produse lactate (35%).
Simultan, respondenţii intenţionează să reducă consumul de produse procesate şi cu zahăr (53%), precum şi consumul de alcool (41%). În plus, preocupările legate de siguranţa alimentară rămân ridicate: 62% sunt îngrijoraţi de utilizarea pesticidelor, 60% de produsele ultraprocesate şi 52% de trasabilitatea alimentelor.
Consecinţe pentru economie şi politici publice
Scăderea încrederii consumatorilor are implicaţii directe asupra dinamicii economice: o populaţie mai prudentă reduce cererea agregată, ceea ce poate tempera creşterea economică şi afecta veniturile sectorului retail, investiţiile private şi încasările fiscale. Datele INS privind salariul real în scădere şi scăderea vânzărilor cu amănuntul confirmă riscul unei spirale în care consumul slab adânceşte încetinirea economică.
Pe termen scurt, politicile publice care pot contracara tendinţa includ măsuri pentru susţinerea puterii de cumpărare (indexări sau transferuri ţintite), controlul inflaţiei prin politici monetare coordonate şi stimulente pentru investiţii care să susţină creşterea salariilor reale. Pe termen mediu, adaptarea modelelor de impozitare şi îmbunătăţirea productivităţii sunt esenţiale pentru restabilirea încrederii consumatorilor.
Raportul PwC şi datele INS semnalează o perioadă de ajustare pentru gospodării, cu efecte palpabile în evoluţia pieţei interne. Monitorizarea atentă a acestor indicatori va fi esenţială pentru decidenţi, mediul de afaceri şi agenţii economici care caută să anticipeze schimbările în comportamentul consumatorilor.
