Un raport publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că în 2025 aproximativ 23% dintre tinerii români cu vârste între 18 şi 24 de ani nu erau angajaţi şi nici nu urmau o formă de educaţie sau formare profesională (categoria NEET). Proporţia plasează România considerabil peste media ţărilor membre OCDE, unde ponderea NEET în aceeaşi grupă de vârstă a fost de 14%.
Un semnal de alarmă pentru politici publice
Raportul „Education at a Glance 2026”, publicat marţi de OCDE şi sintetizat de agenţii de presă, avertizează că perioadele prelungite de inactivitate la începutul vieţii adulte pot avea efecte negative pe termen lung asupra traseului profesional şi situaţiei socio-economice a indivizilor. Organizaţia subliniază importanţa intervenţiilor timpurii şi a măsurilor de reintegrare pe piaţa muncii şi în sistemul educaţional pentru a preveni marginalizarea colectivelor tinere.
„Tinerii şi tinerii adulţi care nu sunt încadraţi în muncă şi nu urmează nicio formă de educaţie sau formare profesională (categoria NEET) reprezintă o preocupare majoră în materie de politici publice...”
Datele OCDE mai evidenţiază şi diferenţe structurale în nivelul de studii. La nivelul ţărilor membre, 43% dintre adulţii cu vârste între 25 şi 64 de ani aveau studii universitare în 2025, în timp ce în România procentul era de doar 19%. Totodată, România înregistrează o pondere crescută a celor cu studii liceale sau postliceale: 56%, comparativ cu media OCDE de 39%.
Schimbări pe generaţii şi implicaţii pentru piaţa muncii
Raportul remarcă un recul al calificărilor profesionale de tip liceal în rândul generaţiilor tinere din România: procentul celor cu astfel de calificări scade de la 59% în rândul persoanelor de 55–64 de ani, la 45% în rândul celor de 25–34 de ani. Acest fenomen are consecinţe asupra structurii forţei de muncă şi a potrivirii competenţelor cu cerinţele angajatorilor.
Totuşi, documentul oferă şi veşti pozitive pentru absolvenţii de studii superioare: rata şomajului în rândul tinerilor adulţi cu diplomă universitară în România a scăzut în ultimul deceniu, ceea ce indică o protecţie mai bună pe piaţa muncii pentru posesorii de diplome universitare.
| Indicator | România (2025) | Media OCDE (2025) |
|---|---|---|
| Proporţie NEET (18–24 ani) | 23% | 14% |
| Adulţi cu studii universitare (25–64 ani) | 19% | 43% |
| Studii liceale/postliceale | 56% | 39% |
Ce urmează pentru familii şi factorii de decizie
Confruntată cu o pondere ridicată a tinerilor NEET şi cu un nivel scăzut al studiilor universitare, România se află în faţa unor provocări legate de adaptarea sistemului educaţional şi a politicilor de ocupare a forţei de muncă. Intervenţiile pot include extinderea programelor de formare profesională şi reconversie, îmbunătăţirea orientării şcolare şi profesionale, precum şi măsuri de susţinere a tranziţiei de la şcoală la piaţa muncii.
- Consolidarea programelor de învăţare profesională şi a legăturii cu angajatorii;
- Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere pentru elevi şi tineri adulţi;
- Măsuri active de ocupare pentru persoanele tinere în risc de marginalizare.
Datele OCDE oferă o bază comparativă utilă pentru Guvern, autorităţi locale şi instituţii educaţionale în elaborarea şi prioritizarea măsurilor menite să reducă numărul tinerilor NEET şi să crească nivelul de calificare al populaţiei active. Următorii paşi vizează monitorizarea mai atentă a evoluţiei indicatorilor şi evaluarea eficienţei programelor existente pentru a evita costuri sociale şi economice pe termen lung.
