Federaţiile sindicale din învăţământ solicită parlamentarilor să voteze împotriva proiectului noii legi a salarizării bugetarilor prezentat partidelor de ministrul interimar al muncii, Dragoş Pîslaru, motivând că forma actuală ar reduce drepturile salariale ale personalului didactic obţinute în urma protestelor din 2023.
Principalul motiv al protestului
Reprezentanţii sindicatelor semnalează ca problemă centrală scăderea salariului de referinţă la 4.000 de lei, nivel inferior variantelor avansate anterior, care vizau 4.100 sau chiar 4.325 de lei. Într-o scrisoare deschisă adresată partidelor politice, liderii federaţiilor afirmă că măsurile adoptate prin ordonanţe de urgenţă au diminuat drepturile salariale ale cadrelor didactice şi că soluţia propusă ar compromite sistemul de salarizare pe termen lung.
Marius Nistor, liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", a spus că federaţiile nu pot renunţa la câştigurile obţinute în urma grevei generale din 2023 şi că grila de salarizare agreată în 2024 avea la bază acordurile din 2023. Sindicatele cer adoptarea grilelor propuse de federaţii în urma grevei şi resping actualul proiect al legii salarizării.
"Transmitem foarte tranşant că nu putem abdica de la câştigurile pe care le-am avut în urma grevei din 2023."
Argumentele sindicatelor şi efectele semnalate
În scrisoare, liderii sindicali avertizează că efectele unei politici de salarizare considerate defavorabile se văd deja: după adoptarea Legii 141, învăţământul ar fi înregistrat intrarea a peste 2.000 de persoane necalificate în sistem, potrivit mesajului sindical. Sindicatele consideră că reducerea salariului de referinţă şi aplicarea unor tăieri prin ordonanţe de urgenţă — care, spun ei, au vizat doar învăţământul — agravează criza de personal şi riscă afectarea calităţii actului educaţional.
- Solicitarea principală: respingerea proiectului actual al legii salarizării;
- Propunerea sindicală: aplicarea grilelor de salarizare convenite în urma grevei din 2023;
- Nemulţumire punctuală: reducerea salariului de referinţă la 4.000 lei în noua propunere.
Context legislativ şi paşi următori
Proiectul de lege al salarizării este în prezent în dezbatere politică, după ce a fost prezentat partidelor de ministrul interimar al muncii. Sindicatele îşi îndreaptă apelul către parlamentari, cerându-le să nu aprobe varianta propusă. Nu există în comunicatul sindical detalii despre calendarul amendamentelor sau despre eventuale negocieri ulterioare cu reprezentanţii ministerului.
| Nivel salariu de referinţă (variantă) | Menţiune |
|---|---|
| 4.325 lei | Variantă anterioară discutată |
| 4.100 lei | Altă variantă anterioară |
| 4.000 lei | Valoarea propusă în proiectul prezentat de ministrul interimar |
Reprezentanţii sindicatelor atrag atenţia că o lege care ar reduce nivelul de referinţă ar avea efecte pe termen lung asupra salarizării în învăţământul preuniversitar şi universitar. Ei consideră că astfel de schimbări ar putea pune în pericol şi progresul înregistrat în urma acţiunilor de protest din 2023, când au fost obţinute angajamente privind creşterea salariilor.
Consecinţele imediate pentru profesori şi pentru familii ar depinde de forma finală a legii adoptate de Parlament. În lipsa unui consens, alternativa rămâne disputa politică şi posibilitatea ca sindicatele să intensifice presiunea publică sau să reia forme de protest, măsuri pe care însă nu le-au anunţat explicit în comunicatul citat.
Pe termen mediu, discuţia despre grilele de salarizare şi despre modul în care sunt aplicate reducerile bugetare rămâne unul dintre punctele sensibile ale dialogului social în România, având implicaţii directe asupra recrutării şi păstrării personalului calificat în sistemul educaţional.
