Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) semnalează că asistenţa medicală spitalicească şi medicamentele compensate reprezintă în prezent cele mai mari două componente ale cheltuielilor din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi atenţionează că, dacă dezechilibrele identificate nu sunt corectate, pot apărea consecinţe semnificative pentru finanţarea sistemului.
Cadrul actual şi proporţii
Potrivit comunicatului transmis de CNAS, ponderea cheltuielilor pentru asistenţa medicală spitalicească este estimată la circa 45% din bugetul FNUASS, în timp ce medicamentele compensate reprezintă aproximativ 33%. Instituţia atrage atenţia că în finanţarea acestor două domenii au apărut în timp dezechilibre care, necorectate, pot afecta funcţionarea întregului sistem de asigurări de sănătate.
Motivele dezechilibrului şi propuneri pentru spitale
CNAS notează că, începând cu anul 2015, susţinerea majorării salariilor personalului din spitalele publice s‑a efectuat prin intermediul bugetului CNAS. Astfel, sumele folosite în acest scop au crescut în valoare şi ca procent din alocările pentru spitale, ajungând ca finanţarea influenţelor salariale să fie comparabilă cu finanţarea serviciilor medicale acordate pacienţilor internaţi. Instituţia apreciază că acest mecanism dual deepartează plata de actul medical şi "distorsionează plata pe caz rezolvat".
Pentru a corecta această situaţie, CNAS propune ca majorările salariale să fie integrate în sistemul de plată pe caz rezolvat, cu o creştere corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitaliceşti. Scopul declarat este de a alinia stimulentele financiare cu producţia efectivă de servicii medicale şi de a încuraja concurenţa şi eficienţa între unităţile spitaliceşti.
Medicamente: generice şi bio‑similare ca soluţie
În privinţa cheltuielilor cu medicamentele compensate, CNAS propune reducerea poverii prin încurajarea prescrierii de medicamente generice şi bio‑similare, acolo unde acest demers este medical justificat. Instituţia argumentează că substituirea unor preparate inovative cu alternative mai ieftine, fără a afecta calitatea îngrijirii, poate contribui la menţinerea sustenabilităţii fondului.
"În prezent, dar şi în anii anteriori, cele mai mari ponderi în cheltuielile pentru sănătate din bugetul FNUASS, gestionat de CNAS, revin asistenţei medicale spitaliceşti (cca. 45%) şi medicamentelor compensate (cca. 33%). În timp, în finanţarea celor două domenii au apărut însă dezechilibre care, necorectate, pot duce la consecinţe semnificative", se arată în comunicat.
Posibile efecte practice şi implicaţii pentru pacienţi
Recomandările CNAS vizează atât mecanismele de plată, cât şi comportamentul prescriptorilor. Dacă soluţiile propuse vor fi implementate, este probabilă o recalibrare a fluxurilor financiare către serviciile prestate efectiv pacienţilor şi o stimulare a medicilor şi managerilor de spitale către eficienţă. În acelaşi timp, orice schimbare în accesul la medicamente compensat trebuie gestionată cu atenţie pentru a nu afecta continuitatea tratamentelor şi siguranţa pacienţilor.
- Ce propune CNAS pentru spitale: introducerea finanţării majorărilor salariale în plata pe caz rezolvat şi creşterea tarifelor spitaliceşti.
- Ce propune CNAS pentru medicamente: încurajarea prescripţiei de generice şi bio‑similare acolo unde este posibil din punct de vedere medical.
- Risc avertizat: menţinerea dezechilibrelor poate conduce la consecinţe semnificative pentru FNUASS şi pentru accesul la servicii.
| Domeniu | Pondere estimată |
|---|---|
| Asistenţă medicală spitalicească | ~45% |
| Medicamente compensate | ~33% |
Context şi paşi următori
CNAS transmite propunerile ca parte a unei analize interne şi a comunicării către factorii de decizie din sistem. Orice modificare a modalităţii de finanţare şi a normelor privind compensarea medicamentelor va necesita de regulă consultări cu ministerul de resort, furnizorii de servicii medicale şi profesioniştii din sănătate, precum şi evaluări privind impactul financiar şi clinic.
Pacienţii şi aparţinătorii trebuie să rămână atenţi la comunicările oficiale privind lista de medicamente compensate şi la recomandările medicilor curanţi. Înainte de a modifica un tratament, recomandarea medicului rămâne criteriul esenţial; în caz de îngrijorări privind accesul la tratamente sau modificări ale schemei de compensare, specialiştii în domeniul sănătăţii şi farmaciile autorizate pot oferi informaţii actualizate.
Instituţia arată prin acest semnal că, pentru a menţine serviciile de sănătate la standarde acceptabile şi pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen mediu, este necesară o realiniere a mecanismelor de finanţare şi a politicilor privind prescrierea şi decontarea medicamentelor.
