Fenomenul singurătăţii în rândul persoanelor vârstnice se extinde în judeţul Sălaj, iar autorităţile din domeniul protecţiei sociale avertizează asupra implicaţiilor pentru sănătatea fizică şi mentală a acestor oameni şi asupra presiunii crescânde asupra serviciilor de asistenţă. Potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului (DGASPC) Sălaj, cererile pentru cazare în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice au crescut, însă locurile disponibile sunt tot mai puţine.
Semnal oficial de la DGASPC: tot mai mulţi vârstnici fără aparţinători
Directorul executiv al DGASPC Sălaj, Violeta Milaş, a declarat că majoritatea solicitărilor provin de la persoane vârstnice fără aparţinători. În ultimii ani, fenomenul s-a accentuat nu doar din cauza plecării copiilor în străinătate, ci şi pentru că există familii în care toţi copiii sunt plecaţi, iar cei rămaşi nu au pe nimeni care să le asigure îngrijirea de zi cu zi.
Consecinţa imediată este aglomerarea centrelor de îngrijire: multe dintre acestea sunt raportate ca fiind „aproape pline”, ceea ce îngreunează accesul pentru persoanele care au nevoie de cazare şi asistenţă specializată.
Unde apare problema şi care sunt cauzele
Fenomenul este mai pregnant în mediul rural, în special în localităţile mai izolate, unde serviciile publice au fost reduse sau eliminate pe parcursul ultimelor decenii. DGASPC Sălaj atrage atenţia că, în comunele în care şcoala şi grădiniţa nu mai funcţionează de 30–40 de ani, populaţia îmbătrâneşte mai rapid, iar reţelele familiale şi de sprijin social sunt slabe sau inexistente.
„Iarna şase oameni. Şase oameni. Noi suntem femei. Eu cu nevasta, mai sunt doi acolo, sus pe cea uliţă. Eu cu natura. De vreo 10, 12 ani.”
Fragmentul de mai sus, redat în reportajul Radio Cluj, ilustrează izolarea socială şi lipsa suportului familial în comunităţile rurale.
Impact pentru sănătate şi servicii
Specialiştii în protecţie socială şi sănătate publică avertizează că singurătatea prelungită creşte riscul de deteriorare a stării de sănătate, agravează bolile cronice şi creşte vulnerabilitatea la malnutriţie, căderi şi decompensări psiho‑emoţionale. Pe termen lung, presiunea pe centrele rezidenţiale şi serviciile la domiciliu poate conduce la întârzieri în acordarea ajutorului şi la prioritizarea cazurilor cele mai grave.
| Problemă | Consecinţe identificate |
|---|---|
| Creşterea numărului de vârstnici fără aparţinători | Solicitări crescute către centre, risc de izolare socială |
| Capacitate redusă a centrelor | Acces limitat la îngrijire rezidenţială, presiune pe serviciile la domiciliu |
| Depopulare rurală | Reţele comunitare slabe, servicii publice diminuate |
Ce solicită autorităţile locale
DGASPC Sălaj îndeamnă primăriile din judeţ să intensifice identificarea persoanelor vulnerabile şi să coordoneze măsuri locale de sprijin. Recomandările se concentrează pe intervenţii preventive şi pe consolidarea capacităţii serviciilor sociale comunitare. Măsurile practise sugerate pe teren includ: mobilizarea voluntarilor locali, organizarea de vizite regulate ale asistenţilor sociali, şi facilitarea accesului la serviciile medicale pentru persoanele izolate.
- Identificarea din timp a persoanelor vârstnice fără aparţinători;
- Creşterea coordonării între primării şi DGASPC pentru intervenţii la domiciliu;
- Promovarea reţelelor comunitare şi a voluntariatului local.
Ce pot face rudele şi comunitatea
Deşi soluţiile pe termen lung implică politici publice şi finanţare adecvată, implicarea comunităţii este esenţială în prezent. Autorităţile recomandă ca persoanele care cunosc cazuri de bătrâni singuri să le raporteze primăriilor sau DGASPC, pentru a facilita evaluarea nevoilor şi accesul la serviciile disponibile.
În absenţa unor date naţionale sau judeţene detaliate comunicate în materialul de referinţă, autorităţile locali trebuie să monitorizeze evoluţia cererilor şi să prioritizeze intervenţiile în zonele cele mai afectate — în special satele izolate, unde siguranţa şi accesul la servicii sunt reduse.
Situaţia semnalată în Sălaj reflectă tendinţe demografice şi sociale observate la nivel naţional: îmbătrânirea populaţiei, migraţia externe a tinerilor şi diminuarea reţelelor de sprijin la nivel local. Răspunsul administrativ va necesita atât măsuri imediate pentru protejarea celor vulnerabili, cât şi o strategie pe termen lung pentru consolidarea serviciilor sociale şi a reţelelor comunitare.
