Autorităţile anunţă deschideri etapizate pentru lotul care include Zalău
La inaugurarea lotului Zimbor–Poarta Sălajului, secretarul de stat Horaţiu Cosma a explicat modul în care sectorul Poarta Sălajului–Nuşfalău, lung de 41 de kilometri, poate fi pus în circulaţie etapizat în situaţia în care lucrările la Tunelul Meseş s-ar prelungi faţă de grafic.
Oficialii CNAIR au configurat traseul în trei sectoare distincte, separate prin două noduri rutiere intermediare, ceea ce ar permite deschiderea parţială a autostrăzii astfel:
- Poarta Sălajului – Zalău;
- Zalău – Crasna;
- Crasna – Nuşfalău.
În acest mod, a subliniat Cosma, şoferii ar putea circula pe porţiunile finalizate între Nuşfalău şi Zalău şi între Zalău şi Poarta Sălajului, fără a fi nevoiţi să aştepte finalizarea Tunelului Meseş, structura cea mai dificilă din traseu.
„Sectorul de 41 de kilometri nu este o bucată monolitică, ci este împărţit în trei secţiuni distincte prin două noduri rutiere intermediare.” — Horaţiu Cosma, secretar de stat
Termene, costuri şi provocări tehnice
Lotul Poarta Sălajului–Zalău–Nuşfalău este descris de autorităţi drept cel mai mare contract de infrastructură rutieră lansat vreodată în achiziţie în România. Valoarea estimată a proiectului este între 7,4 şi 8,8 miliarde de lei, iar durata totală de execuţie este stabilită la 78 de luni (18 luni proiectare + 60 luni lucrări).
Pe traseu vor fi construite Tunelul Meseş, cu o lungime de 2,89 kilometri (două galerii unidirecţionale însumând 5,78 km), şi aproximativ 65 de viaducte, poduri şi pasaje, însumând circa 13 kilometri. Autorităţile au precizat că aproximativ o treime din traseu va fi realizată pe structuri, ceea ce reflectă dificultatea terenului din Munţii Meseş.
Directorul CNAIR, Cristian Pistol, a confirmat aşteptarea ca proiectarea să fie finalizată cel mai probabil până în primăvara anului viitor, după care va urma faza de execuţie. În scenariul optimist, circulaţia neintreruptă pe axa Târgu Mureş–Cluj–Oradea–graniţa cu Ungaria ar putea fi posibilă în anii 2030–2031. În scenariul mai puţin optimist, termenul se extinde după 2031.
Contractul şi constructorul desemnat
Competiţia pentru contract a fost încheiată prin desemnarea asocierii turceşti Makyol–Özaltın, care a depus o ofertă de 6,62 miliarde lei. Autorităţile au subliniat caracterul ambiţios al contractului, atât prin valoare, cât şi prin complexitatea tehnică.
| Element | Valoare / măsură |
|---|---|
| Traseu | Poarta Sălajului – Zalău – Nuşfalău (41 km) |
| Valoare estimată | 7,4–8,8 miliarde lei |
| Ofertă câştigătoare | 6,62 miliarde lei (Makyol–Özaltın) |
| Durată execuţie | 78 luni (18 proiectare + 60 lucrări) |
| Structuri majore | Tunel Meseş 2,89 km; ~65 viaducte/poduri (≈13 km) |
Impact local şi scenarii pentru Zalău
Împărţirea lotului în trei secţiuni şi existenţa nodurilor rutiere intermediare sunt prezentate de autorităţi ca soluţii pragmatice care reduc riscul de „autostradă muzeu” — un traseu finalizat parţial şi neutilizat din cauza unor lucrări rămase neterminate. Pentru Zalău, consecinţele practice sunt clare:
- posibilitatea de a beneficia mai devreme de porţiuni de autostradă care leagă oraşul de axa Târgu Mureş–Cluj–Oradea;
- reducerea riscului ca traficul să fie blocat până la finalizarea Tunelului Meseş;
- necesitatea coordonării lucrărilor la nodurile rutiere pentru a asigura conexiuni eficiente către reţeaua locală.
Rămân însă provocări: finalizarea proiectării, durata efectivă a lucrărilor, rezolvarea complexităţilor geotehnice din Meseş şi asigurarea finanţării integrale la nivelul estimat. Anunţul autorităţilor oferă un cadru optimist pentru etapa de punere în funcţiune parţială, dar termenele concrete vor depinde de evoluţia proiectării şi de ritmul execuţiei lucrărilor.
Oficialii invitaţi au evitat prognostice definitive, indicând că scenariile de deschidere a circulaţiei pot varia în funcţie de modul în care vor avansa simultan lucrările pe segmente şi de eventualele întârzieri la secţiunile cele mai complexe, în special la Tunelul Meseş.
