Salariul mediu net al angajaţilor din România a ajuns în luna iunie la 5.700 de lei, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Deşi reprezintă o creştere de circa 3,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, evoluţia nominală nu compensează pe deplin pierderea puterii de cumpărare cauzată de o inflaţie ridicată, situată printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Diferenţe puternice între sectoare şi regiuni
Media ascunde însă diferenţe semnificative: există în jur de 250.000 de angajaţi care câştigă peste 10.000 de lei net pe lună, adică aproape dublul mediei. Aceste venituri foarte mari sunt concentrate în anumite ramuri economice şi în regiuni dezvoltate, unde se găsesc mai multe locuri de muncă bine plătite.
Cele mai bine plătite domenii includ, potrivit INS:
- IT – salariu mediu net lunar de aproximativ 13.500 lei;
- Editare (grafică, video) – aproximativ 12.000 lei;
- Alte sectoare cu câştiguri peste medie: extracţie petrol şi gaze, industria tutunului, transporturi aeriene, programare, sector financiar.
În contrast, unele domenii continuă să înregistreze câştiguri mult sub media pe economie:
- Pescuit şi acvacultură – circa 2.900 lei net lunar;
- Protecţie şi securitate – în jur de 3.100 lei;
- Hoteluri şi restaurante – aproximativ 3.500 lei.
| Domeniu | Salariu mediu net (lei) |
|---|---|
| Per ansamblu (media naţională) | 5.700 |
| IT | 13.500 |
| Editare (grafică, video) | 12.000 |
| Pescuit şi acvacultură | 2.900 |
| Protecţie şi securitate | 3.100 |
| Hoteluri şi restaurante | 3.500 |
„vedem o evoluţie bună”
Analistul fiscal citat de sursele care preiau datele INS remarcă creşterea salariilor pe termen lung, dar atenţionează asupra importanţei analizării puterii reale de cumpărare: inflaţia reduce efectul majorărilor nominale. Astfel, majorările salariale nu au aceleaşi efecte în familii cu cheltuieli diferite sau în regiuni cu costuri de trai variate.
Consecinţe economice şi sociale
Concentrarea veniturilor mari în sectoare specifice şi în centrele urbane dezvoltate determină o amplificare a inegalităţilor regionale şi sociale. Regiunile cu un număr redus de locuri bine plătite rămân vulnerabile la scăderea puterii de cumpărare, iar migraţia forţei de muncă spre oraşe sau spre străinătate poate accentua dezechilibrele demografice şi economice locale.
Pe termen mediu, polarizarea salarială poate afecta cererea internă în zonele defavorizate, reducând ritmul de redresare economică la nivel local şi complicând proiectele de dezvoltare regională. În plus, diferenţele mari între sectoare pot conduce la presiuni pentru creşterea remunerării în anumite domenii, dar şi la tensiuni pe piaţa muncii, în special pentru profesii cu cerere ridicată.
Soluţii şi recomandări
Pentru a tempera efectele diferenţelor salariale şi ale inflaţiei, specialiştii în politici publice şi economiştii propun, în termeni generali, măsuri precum:
- îmbunătăţirea calităţii şi accesului la formare profesională pentru a facilita tranziţia angajaţilor din sectoarele slab plătite către activităţi cu productivitate mai mare;
- incentive regionale şi sprijin pentru atragerea investiţiilor în zonele cu venituri scăzute;
- politici fiscale şi sociale care să atenueze efectul inflaţiei asupra celor cu venituri mici şi medii.
Raportarea INS oferă o bază de referinţă pentru decidenţi şi pentru dialogul public privind echilibrul între creşterea economică şi coeziunea socială. Monitorizarea strictă a puterii de cumpărare şi orientarea politicilor către reducerea inegalităţilor regionale rămân esenţiale pentru consolidarea stabilităţii economice şi sociale în România.
Adriana Popa, redactor Mediu
