Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind rata anuală a inflației pentru sfârșitul anului 2026, estimând acum o valoare de 6,1%, față de 5,5% cât figura în raportul anterior. Modificarea survine pe fondul includerii în scenariul de bază a efectelor provocate de secetă, caniculă şi perturbări în sectorul energetic, a anunţat guvernatorul Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației - august 2026.
Context şi justificări în rapoarte
BNR explică ajustarea printr-un set de factori consideraţi suficient de siguri pentru a fi integraţi în prognoză: fenomene meteorologice care au afectat producţia agricolă şi oferta de energie, plus efectele unei crize energetice mai ample. În evaluare au fost menţionate şi evenimente externe cu potenţial de volatilitate, în special tensiunile din regiunea Golfului Persic, dar acestea sunt tratate în raport ca riscuri, nu ca elemente principale ale scenariului de bază.
„La prognoză spunem de la început că lucrăm cu ceea ce este aproape cert... Restul le trecem la riscuri.”
Guvernatorul a subliniat că proiecțiile includ numai evoluții considerate aproape sigure, în timp ce evenimentele cu grad ridicat de incertitudine rămân enumerate ca riscuri care ar putea modifica traiectoria inflației.
Traiectoria inflației şi perspective
Deşi banca centrală preconizează o scădere semnificativă a inflației în trimestrul al treilea din 2026 — parțial ca urmare a efectelor statistice legate de majorările anterioare de TVA, accize şi preţuri reglementate la energie — traiectoria pentru finalul anului a fost revizuită în sus. În plus, prognoza pentru finalul anului 2027 a fost majorată de la 2,9% la 3,4%, ceea ce sugerează o revenire în intervalul ţintei mai târziu decât se estima anterior.
| Indicator | Prognoză anterioară | Prognoză actuală |
|---|---|---|
| Inflaţie – decembrie 2026 | 5,5% | 6,1% |
| Inflaţie – decembrie 2027 | 2,9% | 3,4% |
BNR menţine aşteptarea revenirii inflației în intervalul ţintei în trimestrul IV din 2027, dar semnalează că aceasta depinde de evoluţia unor factori atât interni, cât şi externi, şi că pot apărea episoade de volatilitate care să influenţeze ritmul corecţiei.
Implicaţii pentru politici macroeconomice
În expunerea sa, guvernatorul a reiterat necesitatea continuării procesului de consolidare fiscală, dar a precizat că, în opinia BNR, nu sunt necesare noi majorări de taxe. Mesajul combină atenţia la disciplina fiscală cu evitarea unor măsuri fiscale suplimentare care ar putea accentua presiunile asupra creșterii economice.
- Politica monetară: revizuirea în creştere a inflaţiei la final de 2026 întăreşte argumentele pentru prudenţă în deciziile privind rata dobânzii, însă BNR nu a anunţat schimbări imediate de politică.
- Politica fiscală: continuarea consolidării rămâne recomandarea băncii, fără îndemn la majorarea taxelor.
- Riscuri externe şi de sector: tensiunile din Golful Persic, condiţiile meteo extreme şi criza din sectorul energetic sunt enumerate ca factori care pot modifica proiecţia actuală.
Revizuirea în sus a proiecţiilor reflectă recentul tablou macroeconomic: pe de o parte, se observă semne de temperare a dinamismului cererii interne, iar pe de altă parte persistă vulnerabilităţi legate de ofertă — în special în agricultură şi energie — care pot menţine presiuni asupra preţurilor pe termen scurt.
Raportul BNR pentru august 2026 oferă astfel un cadru actualizat pentru decidenţi şi agenţii economici, indicând că, deşi se anticipează o corecţie semnificativă a inflaţiei, revenirea la stabilitatea preţurilor va necesita timp şi va rămâne condiţionată de evoluţii externe şi şocuri de ofertă.
