Schimburile comerciale dintre România şi Statele Unite au urcat la 7,8 miliarde de dolari în 2025, iar balanţa bilaterală a fost în teritoriu pozitiv pentru România, a transmis joi Ambasada României în SUA într-o postare pe pagina sa de Facebook, citată de Agerpres.
Structura fluxurilor şi sectoarele principale
Conform comunicatului, exporturile României către SUA au totalizat 5 miliarde de dolari în 2025, faţă de 3,4 miliarde de dolari în 2021, în timp ce importurile din SUA s-au ridicat la 2,8 miliarde de dolari. Rezultatul este un excedent comercial pentru România în relaţia bilaterală.
- Principalele categorii de export menţionate sunt: echipamente industriale, produse ale industriei auto şi bunuri de consum.
- Serviciile cu valoare adăugată, în special IT şi servicii pentru afaceri, apar de asemenea ca componente importante ale schimburilor.
„Exporturile României către SUA au ajuns la 5 miliarde de dolari, comparativ cu 3,4 miliarde dolari în 2021”
Poziţionare regională şi comparativ internaţional
La nivel regional, nivelul fluxurilor comerciale plasat la 7,8 miliarde dolari aduce România înaintea unor economii din regiune menţionate în comunicat: Lituania (≈5,2 miliarde dolari), Bulgaria şi Slovenia (≈4 miliarde dolari fiecare) şi Croaţia (≈3 miliarde dolari). Totuşi, state cu pieţe mai mari rămân net superioare în volum, printre care Polonia (≈39 miliarde dolari), Republica Cehă (≈16,6 miliarde dolari) şi Ungaria (≈8 miliarde dolari).
| Indicator | Valoare (mld. dolari) |
|---|---|
| Exporturi România → SUA (2025) | 5,0 |
| Importuri SUA → România (2025) | 2,8 |
| Schimburi totale bilaterale (2025) | 7,8 |
Implicaţii economice şi posibile direcţii de politică
Cifrele indicate de Ambasada României sugerează două tendinţe relevante pentru economia naţională. Pe de o parte, creşterea exporturilor industriale şi extinderea serviciilor cu valoare adăugată către piaţa americană indică o specializare graduală în produse şi servicii cu potenţial competitiv pe termen mediu. Pe de altă parte, existenţa unui excedent bilateral arată că România nu doar exportă mai mult, ci şi reuşeşte să capteze mai multă valoare adăugată în schimburile transatlantice.
Aceste evoluţii pot avea impact asupra compoziţiei politicilor publice şi a priorităţilor de investiţii:
- Consolidarea lanţurilor de aprovizionare: colaborarea industrială şi tehnologică transatlantică poate determina atragerea de investiţii în componente şi subansamble pentru industria auto şi echipamente industriale.
- Sprijin pentru servicii cu valoare adăugată: extinderea serviciilor IT şi a celor pentru afaceri pe piaţa SUA ridică problema calificării forţei de muncă şi a politicilor de susţinere a exportului de servicii.
- Negocieri şi facilităţi comerciale: autorităţile ar putea urmări consolidarea instrumentelor de promovare şi reducerea barierelor ne-tarifare pentru companiile româneşti care accesează piaţa americană.
Ambasada a subliniat, de asemenea, că datele reflectă o diversificare treptată a relaţiei economice şi evidenţiază potenţial suplimentar de cooperare în industrie, tehnologie şi servicii, precum şi în cadrul lanţurilor transatlantice de aprovizionare.
Concluzii
Raportul de 7,8 miliarde dolari marchează o etapă importantă în apropierea economică dintre România şi Statele Unite, însă rămân elemente de urmărit: structura exporturilor (pentru a se asigura că ponderea produselor cu valoare adăugată creşte), sustenabilitatea excedentului şi oportunităţile reale de aprofundare a cooperării industriale şi tehnologice. Pentru a transforma aceste cifre în beneficii macroeconomice durabile, este necesară coordonarea între mediul de afaceri şi autorităţi, precum şi politici care să stimuleze investiţia în sectoarele cheie menţionate în comunicat.
