Piaţa românească de factoring a atins în primul semestru al anului 2026 un volum de 5,08 miliarde EUR, cu 3,9% peste nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior (4,89 miliarde EUR), potrivit unui comunicat al Asociaţiei Române de Factoring. După corectarea efectului cursului de schimb, creşterea este de 6,6%, iar în termeni reali, având în vedere o inflaţie anuală apropiată de 10% în primul semestru, evoluţia volumelor indică o uşoară contracţie.
Stabilitate în context macroeconomic dificil
Rezultatul pieţei de factoring trebuie citit în lumina unei economii care a înregistrat, conform datelor citate de asociaţie, o scădere a PIB cu 0,7% în semestrul I 2026. Alte variabile macro arată un mediu economic tensionat: consumul final al gospodăriilor s-a redus cu 2,5%, producţia industrială a scăzut cu 3,7%, iar comerţul cu amănuntul a înregistrat o contracţie de 5,7%. În acelaşi interval, numărul insolvenţelor a crescut cu 12,4%, ajungând la 3.855 de firme şi PFA.
Asociaţia Română de Factoring interpretează menţinerea volumului la circa 5 miliarde EUR nu atât ca o performanţă de creştere, cât ca o dovadă de rezilienţă a pieţei într-un an marcat de contracţie economică. Stabilitatea devine astfel relevantă în raport cu mediul macro, în care indicatorii principali pentru activitatea companiilor au fost negativi.
Structura pieţei şi dinamica segmentelor
Defalcat, piaţa a înregistrat următoarele evoluţii:
- Factoring intern: 4,39 miliarde EUR, +0,8% faţă de S1 2025;
- Factoring de export: 625,5 milioane EUR, +35,2%;
- Factoring de import: 61,7 milioane EUR, -14,4%.
| Segment | Volum (S1 2026) | Variaţie faţă de S1 2025 |
|---|---|---|
| Total piaţă | 5,08 miliarde EUR | +3,9% |
| Factoring intern | 4,39 miliarde EUR | +0,8% |
| Factoring export | 625,5 milioane EUR | +35,2% |
| Factoring import | 61,7 milioane EUR | -14,4% |
Cifrele reflectă o reluare a finanţării operaţiunilor externe prin factoringul de export, în timp ce activitatea pe import a fost mai moderată. Creşterea exporturilor prin factoring poate semnala atât o orientare mai activă a firmelor spre pieţele externe, cât şi o preferinţă pentru instrumente de lichiditate care transferă riscul comercianţilor către intermediarii financiari.
Indicatori de credit şi comportament de plată
În semestrul I 2026, întârzierea medie la plată a debitorilor în raport cu termenele contractuale a fost de 6,9 zile, comparativ cu 8,0 zile în S1 2025 şi 6,4 zile la nivelul întregului an 2025. Scăderea întârzierilor faţă de S1 2025 sugerează o îmbunătăţire marginală a disciplinei de plată, însă în contextul unei inflaţii ridicate și al scăderii activităţii economice, presiunile asupra fluxurilor de numerar rămân semnificative.
De asemenea, piaţa a înregistrat o extindere a bazei de aderenţi: numărul de aderenţi activi a crescut cu 19,2%, iar numărul relaţiilor aderent–debitor a avansat cu 45,6%. Numărul mediu de debitori per aderent a urcat de la 2,45 la 2,99, în timp ce volumul mediu per relaţie aderent–debitor a scăzut cu 28,5%. Aceasta indică o dispersare mai largă a finanţării pe un număr mai mare de parteneri, dar cu sume medii mai mici per relaţie.
„O piaţă de factoring care rămâne la 5 miliarde de euro nu raportează o performanţă, ci o rezilienţă, iar stabilitatea într-un an de contracţie are altă valoare decât stabilitatea într-un an de creştere”, a declarat Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.
Declaraţia subliniază perspectiva asociaţiei că menţinerea volumelor reprezintă capacitatea pieţei de a susţine fluxurile comerciale în condiţii macro adverse, nu neapărat o expansiune a creditării. Pentru firmele care depind de capital circulant, factoringul rămâne un instrument important de gestionare a lichidităţii şi a riscului de contrapartidă.
Pe termen scurt, evoluţia pieţei va rămâne legată de dinamica economiei reale: recuperarea consumului, stabilizarea industriilor afectate şi evoluţia insolvenţelor vor influenţa cererea pentru factoring. Totodată, factorii externi — cursul euro, costul finanţării şi condiţiile comerciale internaţionale — pot modifica structura segmentelor interne şi externe.
În concluzie, rezultatele semestrului I 2026 arată o piaţă de factoring care îşi păstrează volumul în faţa unor vânturi economice nefavorabile, însă transformările structurale (mai mulţi aderenţi, relaţii mai numeroase dar cu volume medii reduse) indică adaptări ale mecanismului de finanţare la un context de tight liquidity şi incertitudine macroeconomică.
