Ce punem în farfurie poate afecta starea de spirit, memoria şi capacitatea de concentrare, susţine un cercetător român citat în cadrul proiectului „Știință cu sare și piper”. Afirmaţia pleacă de la mecanisme biologice studiate pe scară largă: aportul de nutrienţi influenţează sinteza neurotransmiţătorilor, iar conexiunile dintre intestin şi creier mediate de microbiota pot modifica funcţii cognitive şi emoţionale.
Farfuria ca instrument biologic
Spre deosebire de abordarea redusă la numărul de kilocalorii sau la procentul de macronutrienţi, propusă de specialist, perspectiva prezentată tratează masa ca pe un instrument capabil să influenţeze chimia creierului. Potrivit sursei, aportul de aminoacizi, vitamine şi alţi micronutrienţi este esenţial pentru sinteza moleculelor semnal care reglează dispoziţia şi funcţiile cognitive.
„Să privim farfuria puțin diferit… Aș vrea să vedem farfuria ca pe un instrument care ne poate influența emoțiile, concentrarea, memoria și chiar fericirea.”
Citatul provine dintr-un material în care este prezentată o intervenţie a unui profesor universitar din Cluj-Napoca, dr. în biotehnologie şi specialist în chimia alimentelor şi biotehnologii alimentare, iniţiator al proiectului menţionat. El explică faptul că, deşi nu există un aliment „magic” care să genereze fericire, modelele alimentare pot favoriza chimia unei stări psihice sănătoase.
Mecanismele biologice citate
Din relatare reies trei căi principale prin care dieta afectează starea mentală:
- substratul pentru sinteza neurotransmiţătorilor (aminoacizi, vitamine ca precursori);
- efectele metabolice şi hormonale ale alimentelor asupra funcţiei cerebrale;
- interacţiunea dintre microbiota intestinală şi axa intestin‑creier.
În material sunt menţionate câteva molecule frecvent asociate, în literatura de specialitate, cu reglarea stării emoţionale: dopa-mina, serotonina, endorfinele şi oxitocina. Autorul intervenţiei subliniază însă că denumirea lor ca „hormoni ai fericirii” este simplificatoare, întrucât fiecare are multiple roluri şi mecanisme complexe.
| Substanţă | Rol menţionat |
|---|---|
| Dopamina | implicată în motivaţie şi recompensă |
| Serotonina | legată de dispoziţie şi reglarea somnului |
| Endorfine | modulare a durerii şi influenţe pe starea de bine |
| Oxitocina | conectare socială şi comportament prosocial |
Materialul menţionează, de asemenea, participarea microorganismelor intestinale la procese care influenţează comunicarea dintre intestin şi creier, o zonă intens investigată în prezent în neuroştiinţe şi nutriţie.
Ce înseamnă aceasta pentru recomandările practice
Autorul intervievat avertizează împotriva căutării unor „superalimente” care să rezolve instantaneu problemele emoţionale. În schimb, el propune adoptarea unor modele alimentare echilibrate, care asigură aportul necesar de precursori pentru neurotransmiţători şi susţin diversitatea microbiană intestinală. Aceste recomandări, conforme cu consensul științific larg, includ consumul variat de proteine de calitate, legume, fructe, surse de fibre şi nutrienţi esenţiali.
Din punct de vedere metodologic, explicaţiile se bazează pe cunoştinţe despre metabolismul aminoacizilor, rolul vitaminelor ca cofactori enzimei şi pe studii de asociere între dietă, profilul microbiotei şi măsuri psihologice sau cognitive. Materialul nu prezintă date noi de studiu clinic, ci pune în dialog concepte şi concluzii deja discutate în literatura de specialitate.
Concluzia esenţială este una precaută: alimentaţia poate influenţa biochimia şi, prin aceasta, dispoziţia şi performanţa cognitivă, dar nu există soluţii simple şi universale. Adoptarea unei diete echilibrate rămâne cea mai solidă strategie, iar intervenţiile nutriţionale deviaţionale ar trebui evaluate în context clinic, cu măsurători obiective.
Pe termen lung, integrarea cunoştinţelor privind nutriţia, microbiota şi sănătatea mentală poate ghida politici publice şi practice medicale pentru prevenţie şi tratament complementar, menţionează sursa.
