Conflictul politic dintre conducerea PSD şi reprezentanţi ai PNL s-a intensificat miercuri, când europarlamentarul liberal Dragoş Pîslaru l-a acuzat pe preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, de «dublu standard» după ce liderul social-democrat i-a cerut premierului desemnat, Siegfried Mureşan, să renunţe la mandatul de europarlamentar pentru a demonstra că îşi doreşte cu adevărat funcţia de prim-ministru.
Argumentele liberalilor
Pîslaru a readus în discuţie un precedent invocat în spaţiul public: atunci când preşedintele a desemnat un alt candidat pentru formarea unui cabinet în care PSD ar fi urmat să facă parte, Eugen Tomac, liderul PSD nu ar fi cerut atunci demisia din Parlamentul European, a notat europarlamentarul liberal într-un mesaj publicat pe reţeaua socială utilizată pentru comunicarea publică.
Prin această remarcă, Pîslaru a încercat să arate o incoerenţă între poziţia actuală a PSD faţă de Mureşan şi atitudinea avută anterior faţă de un alt desemnat. Critica ridică miza morală şi simbolică a solicitării: nu este vorba doar despre un gest administrativ — renunţarea la mandatul european — ci despre semnalul politic transmis partidelor şi electoratului în contextul negocierilor pentru obţinerea sprijinului parlamentar.
Replica lui Grindeanu
Confruntat cu observaţiile lui Pîslaru, Sorin Grindeanu a oferit o justificare publică pentru tratamentul diferit pe care îl acordă celor doi foşti desemnaţi. Potrivit unui comunicat citat de agenţia de presă, liderul PSD a susţinut că Eugen Tomac a arătat, la momentul desemnării, o implicare imediată în procesul de formare a unui executiv, contactând partidele şi încercând să constituie o echipă şi un program de guvernare.
„Eugen Tomac a fost cât se poate de aplicat şi a arătat că îşi doreşte, cu adevărat, să fie prim-ministru. Din prima zi, a contactat toate partidele, a vrut să fie prim-ministru, n-a cerut preşedintelui timp de gândire.”
În privinţa lui Siegfried Mureşan, Grindeanu a afirmat că nu a regăsit aceeaşi determinare şi, în consecinţă, consideră că responsabilitatea pentru a obţine votul PSD revine în primul rând candidatului la funcţia de prim-ministru.
El a subliniat că partidul nu va oferi un vot de încredere pentru un guvern din care PSD nu face parte, invocând deciziile luate anterior de Consiliul Politic Naţional: social-democraţii cer ca măsurile proprii să fie incluse în programul de guvernare şi doresc să participe efectiv la executivul pe care îl susţin.
Miza politică
Disputa expune două aspecte cheie ale contextului politic actual: pe de-o parte, importanţa semnalelor publice privind angajamentul personal al unui candidat la premierat; pe de altă parte, negocierea programului şi a distribuţiei portofoliilor, condiţii esenţiale pentru obţinerea sprijinului parlamentar al PSD.
- Pentru PNL, cererea ca Mureşan să renunţe la mandat ar fi un semn de dedicare şi disponibilitate totală pentru funcţie.
- Pentru PSD, includerea în programul de guvernare şi prezenţa în guvern rămân condiţii nerenomabile pentru acordarea sprijinului parlamentar.
În absenţa unui compromis, negocierile riscă să conducă la blocaj politic sau la o soluţie în care un guvern minoritar sau cu susţinere neclară să fie înaintat în Parlament. Cererea lui Grindeanu potrivit căreia Mureşan trebuie să îi convingă direct pe social-democraţi subliniază că PSD nu va ceda doar pe baza declaraţiilor sau a simulacrelor de angajament.
| Actor | Poziţie |
|---|---|
| Dragoş Pîslaru (europarlamentar, PNL) | Acuză dublu standard şi cere consecvenţă |
| Sorin Grindeanu (preşedinte PSD) | Cere dovada implicării lui Mureşan şi spune că PSD vrea reprezentare în guvern |
| Siegfried Mureşan (premier desemnat) | Solicitat să renunţe la mandatul din Parlamentul European |
Discuţia va continua în zilele următoare pe firul negocierilor politice şi al consultărilor parlamentare. Tonul public al schimbului de replici între Pîslaru şi Grindeanu indică că PSD îşi va păstra poziţia fermă privind condiţionarea sprijinului parlamentar, iar PNL va solicita angajamente clare din partea candidatului desemnat, pentru a convinge atât propriul electorat, cât şi potenţialii parteneri politici.
