La Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din capitală a fost deschisă cea de-a patra ediţie a Expoziţiei Naţionale a Meşterilor Populari, intitulată „Moştenire vie: olari şi ceramişti la altarul tradiţiei”, eveniment înscris în programul Zilelor Europene ale Patrimoniului. Expoziţia aduce în acelaşi spaţiu creaţii şi demonstraţii ale a 22 de artişti din diferite localităţi ale Republicii Moldova şi poate fi vizitată până la sfârşitul lunii noiembrie.
Dialog între tradiţie şi experiment
Directorul instituţiei, Petru Vicol, a marcat tema anuală - „Patrimoniul în pericol” - şi a subliniat că, observând lucrările şi implicarea tinerilor meşteri, domeniul ceramicii nu pare ameninţat. Potrivit directorului, o nouă generaţie preia meşteşugul şi aduce idei proaspete, fapt care conferă speranţă pentru continuitatea patrimoniului imaterial.
„În acest an, genericul este ‹Patrimoniul în pericol›, dar, uitându-mă la ce se întâmplă în muzeu, cred că domeniul ceramicii și olăritului nu este în pericol. Există o generație nouă care a preluat acest meșteșug și vin cu noi idei”, a declarat Petru Vicol.
Meşteşuguri, tehnici şi influenţe
Expoziţia prezintă un spectru larg de tehnici şi abordări. Meşterul popular Iurie Cucuietu, care lucrează lutul de 35 de ani, expune printre altele clopoţei modelaţi manual, obiecte despre care afirmă că au funcţii rituale şi simbolice: „Gospodarul agaţă aceşti clopoţei la uşă sau la balcon pentru a alunga spiritele rele şi a aduce bunăstarea în familie”, a menţionat meşterul.
Olga Koşel vorbeşte despre lut ca despre o sursă inepuizabilă de inspiraţie şi despre adaptarea unor tehnici variate: modele inspirate din tradiţii japoneze, slavone, moldoveneşti şi din cultura Cucuteni. Meşterul precizează că, după ce a început în 2005 lucrul manual cu lutul, a descoperit şi roata olarului, ceea ce i-a permis să extindă paleta tehnicilor folosite.
În timpul pandemiei, Ivan Prividiuc a explorat o tehnică rar întâlnită în zonă: ceramica cu cristale. Potrivit relatărilor din cadrul evenimentului, acesta este singurul artizan din ţară care realizează obiecte din lut alb decorate cu cristale, procesul cerând temperaturi de ardere de circa 1.250 de grade şi multă muncă pentru obţinerea rezultatelor dorite.
Un alt participant, Victoria Parlui, expune platouri concepute în stilul de Sibiu, adaptate cu elemente tradiţionale locale, exemplificând modul în care meşteşugul îmbină influenţe externe cu identitatea regională.
- Număr artiști: 22
- Ediţie: a IV-a
- Perioadă expoziţie: până la sfârşitul lunii noiembrie
- Context: Zilele Europene ale Patrimoniului
| Element | Detaliu |
|---|---|
| Ediţie | a patra |
| Artişti prezenţi | 22 |
| Tehnici menţionate | roata olarului, ceramica cu cristale, influenţe Cucuteni, stiluri japoneze şi slavone |
Semnificaţii şi consecinţe
Expoziţia funcţionează atât ca vitrină a meşteşugurilor tradiţionale, cât şi ca platformă de schimb între generaţii şi stiluri. Prin prezentarea unor tehnici mai puţin cunoscute în ţară, precum ceramica cu cristale, evenimentul poate stimula interesul pentru conservarea şi dezvoltarea unor practici rare. Totodată, dialogul dintre tradiţie şi experiment favorizează diversificarea ofertei artistice, ceea ce poate atrage public mai larg şi potenţiali colectori sau finanţatori interesaţi de patrimoniul imaterial.
Expoziţia „Moştenire vie” rămâne deschisă pentru public la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală până la finalul lunii noiembrie, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi nu doar obiecte de uz sau decor, ci şi istoriile şi tehnicile care le-au generat.
