O soluţie ecologică pentru captarea petrolului şi a deşeurilor din zonele costiere foloseşte păr uman compactat în baraje plasate în mare. Proiectul, dezvoltat de organizaţia Fiotrar şi testat în Enseada de Bom Jesus, pe malul Golfului Guanabara din statul Rio de Janeiro, a fost prezentat într-un material relatat de Euronews şi preluat de presa internaţională.
Concept şi aplicare
Dispozitivele constau în cilindri sau „pături” umplute cu şuviţe de păr colectat de la saloane, aşezate pe o barieră plutitoare deja folosită pentru reţinerea deşeurilor. Materialul funcţionează ca absorbant natural pentru hidrocarburi (petrol, biodiesel) şi contribuie la reţinerea particulelor plastice la suprafaţa apei. În proiect sunt implicate atât persoane din comunitate, cât şi voluntari, iar întreţinerea filtrelor se face periodic.
"Aceste filtre sunt fixate de bariera plutitoare portocalie care reține deșeurile. O folosim drept suport pentru bariera Fiotrar", a explicat Ana Beatriz Gonçalves, inginer de mediu responsabilă cu întreţinerea dispozitivelor, potrivit relatărilor citate.
Unde mai este folosită metoda
Tehnica a fost implementată anterior în Chile şi în SUA, iar replicarea în Brazilia a plecat de la disponibilitatea crescută a materiei prime: numeroase saloane de coafură donează părul tăiat, care altfel ar fi deşeuri. Fondatoarea organizaţiei, Mariana Robrahn, a condus testele locale, susţinute de specialişti care monitorizează performanţa filtrelor.
Performanţă şi întreţinere
Potrivit celor implicaţi în proiect, barierele umplute cu păr pot rămâne în larg până la patru luni, colectând poluarea provenită de la nave, deversări ilegale şi scurgeri urbane. Echipa efectuează întreţinere săptămânală pentru a verifica integritatea şi capacitatea de absorbţie. Chimista Caroline Carvalho a detaliat faptul că aceste dispozitive captează atât substanţe petroliere, cât şi biodiesel şi alte contaminante volatile, contribuind la reducerea impactului imediat asupra faunei şi pescuitului local.
Avantaje, limite şi posibile îmbunătăţiri
Metoda prezintă mai multe avantaje evidente:
- Cost redus — materia primă este donată gratuit de saloane şi este uşor de colectat.
- Economie circulară — reutilizarea părului reduce cantitatea de deşeuri organice aruncate.
- Adaptabilitate — soluţia poate fi montată pe bariere existente şi folosită în zone cu trafic maritim intens.
Există, totuşi, limitări care cer atenţie: capacitatea de absorbţie este finită, materialul saturat necesită manipulare şi eliminare sigură pentru a evita recontaminarea; eficienţa în condiţii de mare agitată sau în cazul unor deversări de mari proporţii nu este nelimitată; şi succesul replicării depinde de infrastructura locală şi de colaborarea între ONG-uri, autorităţi portuare şi comunitate.
| Element | Observaţie |
|---|---|
| Locuri testate | Chile, SUA, Brazilia (G. Guanabara) |
| Material principal | Păr uman (donat de saloane) |
| Durata plasării | Până la 4 luni (cu întreţinere săptămânală) |
Implicare locală şi paşi recomandati
Modelul pune în evidenţă rolul comunităţii şi al micilor afaceri în soluţii de mediu. Pentru replicare responsabilă, specialiştii citaţi sugerează următoarele direcţii (generale, bazate pe practica proiectelor similare):
- organizarea de reţele de colectare a părului în parteneriat cu saloanele;
- stabilirea unor proceduri clare pentru manipularea şi reciclarea materialului saturat;
- monitorizarea ştiinţifică a eficienţei în diferite condiţii meteorologice şi de trafic maritim;
- implicarea autorităţilor portuare pentru autorizare şi coordonare.
Iniţiativele de acest tip nu reprezintă o soluţie unică la problema poluării marine, dar adaugă o componentă practică şi low‑cost la pachetul de măsuri ce include controlul deversărilor, colectarea deversărilor ilegale şi reducerea scurgerilor urbane. Experienţele din Chile, SUA şi Brazilia oferă un set de lecţii utile pentru autorităţi şi organizaţii care vor să testeze tehnologii alternative, combinate cu standarde de siguranţă şi gestiune a deşeurilor.
Reporter: Adriana Popa, secţia Mediu
