Patru organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au introdus, marţi, în faţa unei instanţe din New York o plângere prin care solicită anularea sancţiunilor impuse de administraţia preşedintelui american Donald Trump împotriva Curţii Penale Internaţionale (CPI), afirmând că măsurile afectează capacitatea victimelor de a obţine dreptate şi încalcă garanţii constituţionale din Statele Unite, transmite AFP.
Obiectul plângerii şi afirmaţiile părţilor
Acţiunea în justiţie, înregistrată la New York, a fost depusă de: Human Rights Watch, American Friends Service Committee, Center for Constitutional Rights şi Open Society Institute. Reclamanţii susţin că sancţiunile constituie un "abuz de putere ilegal" şi că restricţiile "compromit grav capacitatea de urmărire în justiţie a autorilor genocidurilor, crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii".
„Acesta este un abuz de putere ilegal care constituie un atac frontal împotriva Statului de drept, independenţei judecătorilor, procurorilor şi avocaţilor, principiilor fundamentale ale ordinii juridice internaţionale, precum și a principiului unui acces egal la justiţie.”
Plângerea, întinsă pe 101 pagini conform comunicatului citat, invocă în special încălcarea dreptului la libertatea de exprimare garantat de Primul Amendament al Constituţiei americane şi solicită anularea sancţiunilor pe această bază.
Măsuri impuse şi persoane vizate
Conform actelor citate, sancţiunile aplicate de administraţia americană includ interdicţia de intrare în Statele Unite pentru unii magistraţi ai CPI şi blocarea tranzacţiilor imobiliare sau financiare cu aceste persoane în SUA. Reclamanţii menţionează expres că plângerea vizează, pe lângă preşedintele Trump, şi membri ai conducerii executivului american desemnaţi în document:
- secretarul de stat Marco Rubio;
- ministrul finanţelor Scott Bessent;
- ministrul justiţiei Todd Blanche;
Reclamaţia argumentează că aceste sancţiuni au creat un prejudiciu "profund şi ireparabil", inclusiv prin limitarea interacţiunilor organizaţiilor de drepturi omului cu CPI din teama de a fi vizate la rândul lor de măsuri punitive.
Context internaţional şi motivele sancţiunilor
Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma care a instituit Curtea Penale Internaţionale. Sancţiunile recente aplicate oficialilor CPI sunt, potrivit textului citat, în mare parte un răspuns la anchetele iniţiate de Curte privind presupuse crime comise de Israel. În acest context, CPI a emis în 2024 mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, fapt menţionat în documentele aferente acţiunii judiciare.
Posibile implicaţii şi următorii paşi
Dacă instanţa newyorkeză va admite că sancţiunile încalcă drepturi constituţionale, decizia ar putea restrânge capacitatea administraţiei federale de a folosi instrumente financiare şi de intrare pe teritoriul american ca răspuns la investigaţiile organelor jurisdicţionale internaţionale. Pe de altă parte, judecata se va concentra pe competenţele executivului în materie de politică externă şi pe echilibrul dintre securitate, diplomaţie şi drepturile fundamentale protejate de Constituţie.
| Element | Informaţie |
|---|---|
| Plângere | 101 pagini, depusă la New York |
| Reclamanţi | Human Rights Watch; American Friends Service Committee; Center for Constitutional Rights; Open Society Institute |
| Părţi vizate | Donald Trump; Marco Rubio; Scott Bessent; Todd Blanche |
Următorul pas procedural este evaluarea admisibilităţii plângerii în instanţă şi eventuale proceduri preliminare referitoare la jurisdicţie şi drepturi constituţionale. Declaraţiile oficiale ale Guvernului american sau ale pârâţilor menţionaţi în plângere nu figurează în materialul citat.
Analiza juridică a cauzei va urmări să clarifice dacă sancţiunile constituie o restrângere legitimă a politicii externe a Statelor Unite sau, contrar, o măsură ce încalcă libertăţi fundamentale şi principiile cooperării juridice internaţionale în combaterea crimelor cele mai grave.
