Un înalt responsabil din Ministerul rus de Externe a acuzat, duminică, România că ar facilita furnizarea de bunuri către Ucraina prin intermediul portului Giurgiuleşti, instalând substanţa unor afirmaţii potrivit cărora acesta ar servi şi pentru susţinerea logistică a forţelor armate ucrainene, transmite agenţia rusă Tass, citată de Euronews.
Declaraţiile Moscovei şi contextul achiziţiei
Autorul declaraţiei este Iuri Pilipson, director al Departamentului al II-lea pentru Europa din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe. Potrivit reportării, Pilipson a susţinut că portul Giurgiuleşti este folosit „ca nod de tranzit pentru livrarea diverselor mărfuri către Ucraina, inclusiv a celor destinate forţelor armate ucrainene” şi a afirmat că „astăzi, România este deja implicată în furnizarea de sprijin militar-logistic direct regimului de la Kiev”.
„Astăzi, România este deja implicată în furnizarea de sprijin militar-logistic direct regimului de la Kiev.”
Achiziţia operatorului principal al portului a fost finalizată în aprilie 2026 de către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, tranzacţie evaluată la aproximativ 57 de milioane de euro, conform informaţiilor publice. Autorităţile române au descris la momentul respectiv achiziţia drept o „reunificare economică” între România şi Republica Moldova şi au prezentat-o ca pe o investiţie în consolidarea rolului regional al portului Constanţa.
Importanţa portului pentru Republica Moldova şi pentru regiune
Portul Giurgiuleşti este singurul din Republica Moldova care are acces simultan la două tipuri de navigaţie — maritimă şi fluvială — şi este situat pe Dunăre. Prin acest port tranzitează peste 70% din importurile şi exporturile moldoveneşti pe cale maritimă, iar facilităţile includ şi un terminal petrolier capabil să primească nave maritime şi fluviale.
Prin natura poziţiei şi a capacităţilor sale, portul are o funcţie economică şi logistică esenţială pentru Moldova şi reprezintă un punct de legătură între infrastructura portuară românească şi fluxurile comerciale din regiune. Consolidarea legăturilor cu Portul Constanţa a fost invocată de Bucureşti ca proiect strategic pentru dezvoltarea unui hub regional care să conecteze Uniunea Europeană cu regiunile învecinate.
Implicări şi potenţiale consecinţe
Acuzaţiile formulate de oficialul rus, preluate de agenţiile de presă, pot amplifica tensiunile diplomatice între Bucureşti şi Moscova, în contextul mai larg al războiului din Ucraina şi al competiţiei pentru influenţă în vecinătatea estică a Uniunii Europene. Orice afirmaţie privind utilizarea portului pentru transferuri cu destinaţii militare ridică întrebări privind transparenta operaţiunilor comerciale şi controlul fluxurilor de bunuri care tranzitează facilităţile portuare.
În acelaşi timp, elementele concrete comunicate public până acum sunt limitate la date economice şi la natura investiţiei: cumpărătorul, preţul şi rolul portului în comerţul moldovenesc. Nu există, în materialul citat, documente sau probe publice care să confirme natura exactă a bunurilor tranzitate şi dacă acestea includ sau nu mijloace destinate uzului militar.
- Achiziţie: operator principal al portului Giurgiuleşti (finalizată în aprilie 2026)
- Cumpărător: Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa
- Valoare: ~57 milioane euro
- Rol comercial: peste 70% din comerţul maritim moldovenesc trece prin Giurgiuleşti
| Element | Valoare |
|---|---|
| Data achiziţiei | aprilie 2026 |
| Preţ | ~57 milioane euro |
| Procent comerţ Moldova | >70% |
În această fază, reacţia oficială a României la acuzaţiile formulate de partea rusă nu este prezentă în reportarea citată. Urmează de văzut dacă autorităţile române vor explica modul în care sunt monitorizate şi controlate fluxurile de mărfuri prin facilităţile nou-achiziţionate şi dacă vor formula precizări care să răspundă explicit afirmaţiilor privind destinaţia unor transporturi.
Contextual, problema ridică teme mai largi: administraţia portuară şi autorităţile de reglementare trebuie să asigure transparenţa operaţiunilor în vederea prevenirii folosirii facilităţilor civile pentru scopuri militare, iar schimburile comerciale ale Republicii Moldova rămân sensibile în ecuaţia securităţii regionale.
Reportarea care consemnează declaraţiile aparţine agenţiilor de presă internaţionale care au preluat poziţia oficialului rus; elementele privind achiziţia şi datele economice au fost făcute publice la momentul finalizării tranzacţiei în aprilie 2026.
