Prevederea din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 care permite liceelor să organizeze, începând din 2027, un concurs de admitere pentru maximum 50% din locurile atribuite continuă să fie controversată la nivel naţional. Măsura se aplică generaţiei de elevi care a fost în clasa a V‑a în anul şcolar 2023‑2024 şi a generat critici şi apărări publice din partea diferitelor părţi interesate.
Context legislativ şi evoluţie a propunerilor
Ideea unui concurs de admitere la liceu a fost inclusă iniţial în programul „România Educată” şi apoi reglementată în Legea nr. 198/2023. Prin consultările publice şi dezbaterile legislative, propunerea a suferit mai multe modificări privind ponderea locurilor ce pot fi alocate prin concurs, variind de la 90% până la 60%, ajungând la forma finală de 50%.
| Etapă | Propunere pondere locuri |
|---|---|
| Iniţial (program România Educată) | 90% |
| Propuneri intermediare | 60% |
| Formă finală în lege | 50% |
Obiecţiuni şi temeri exprimate
Părinţi, organizaţii neguvernamentale şi experţi au ridicat mai multe obiecţii faţă de introducerea acestui examen opţional. Criticile se concentrează pe următoarele aspecte:
- posibilitatea accentuării inegalităţilor de acces la învăţământul liceal pentru elevii din medii dezavantajate;
- încurajarea recursului la meditaţii şi a unui sector privat pentru pregătire, cu impact asupra echităţii;
- posibila afectare a şanselor elevilor care nu au resurse pentru pregătire suplimentară;
- îngrijorări privind competenţele evaluate şi transparenţa procesului de selecţie.
Criticii susţin că un sistem bazat parţial pe concursuri de admitere poate privilegia candidaţii cu acces la servicii comerciale de pregătire şi reduce rolul evaluării uniforme la nivel naţional.
Argumentele susţinătorilor
Reprezentanţi ai ministerului Educaţiei care au sprijinit măsura — printre care foşti miniştri citaţi în dezbatere — au argumentat că posibilitatea organizării concursului poate facilita o mai bună potrivire între profilul liceului şi competenţele elevului şi poate reprezenta, pentru unii candidaţi, o oportunitate suplimentară de a accede la forma de învăţământ dorită.
„Este firesc ca o şcoală să poată verifica şi alte competenţe relevante pentru profilul oferit.”
Citatul este atribuit consilierului pentru educaţie al prim‑ministrului Ilie Bolojan, Luciana Antoci, care a susţinut ideea că instituţiile de învăţământ au interesul legitim de a selecta candidaţi potriviţi pentru anumite profiluri sau specializări.
Consecinţe practice pentru elevi şi familii
Aplicarea noii prevederi va implica pentru familii şi elevi decizii practice privind pregătirea pentru admitere, opţiunile de şcoală şi bugetul alocat eventualelor meditaţii. De asemenea, administrarea examenelor de către licee ridică întrebări despre criteriile de selecţie, standardele de evaluare şi mecanismele de contestare.
În absenţa unor reglementări operative detaliate şi a unor mecanisme clare de compensare a dezavantajelor socio‑economice, experţii îşi exprimă îndoieli că măsura va funcţiona echitabil. ONG‑urile semnalează necesitatea unor politici complementare care să asigure accesul egal la resurse educaţionale pentru candidaţii din mediile dezavantajate.
Următorii paşi
Deoarece măsura este prevăzută în lege pentru generaţia menţionată, implementarea practică va depinde de normele metodologice şi ordinele ministerului Educaţiei, care vor stabili criteriile, calendarul şi procedurile de organizare a examenelor la nivel de unităţi şcolare. Rămâne deschis dialogul între autorităţi, organizaţii neguvernamentale şi părinţi pentru a clarifica modalităţile de asigurare a echităţii în accesul la învăţământul liceal.
