Populaţia din România raportează un consum de apă mai scăzut decât cel considerat minim optim pentru menţinerea sănătăţii, arată studii citate de reprezentanţi ai Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP). Potrivit analizei, multe persoane nu ating pragul de plecare de trei pahare pe zi care este recomandat ca nivel minim pentru hidratare.
Obiceiuri şi confuzii care reduc consumul
Dr. Eugenia Bratu, medic primar în sănătate publică şi şef al Secţiei de promovare a sănătăţii din cadrul INSP, a explicat că frecvent „uităm să bem apă” şi că uneori oamenii consumă alimente în loc să bea, confundând senzaţia de sete cu cea de foame, potrivit News.ro. Specialista a subliniat că necesarul de lichide variază în funcţie de greutate, metabolisme şi nivelul de activitate fizică, însă datele indicate de studii arată o tendinţă comună: aportul de apă este sub nivelul minim recomandat la toate categoriile de vârstă, inclusiv la tineri.
„Uităm să bem apă şi câteodată chiar mâncăm în loc să bem apă, ne este sete şi confundăm senzaţiile”, a afirmat dr. Eugenia Bratu.
Medicii precizează că nu există un standard rigid aplicabil tuturor, dar indică trei pahare ca reper iniţial de la care ar trebui pornit. Observaţiile INSP arată că foarte puţini români ating acest prag minim. Acest fapt are implicaţii pentru funcţii fiziologice de bază — reglarea temperaturii corpului, transportul nutrienţilor, funcţionarea rinichilor şi eliminarea reziduurilor — precum şi pentru prevenţia unor afecţiuni asociate deshidratării cronice.
Ce consecinţe poate avea consumul insuficient
Deshidratarea uşoară sau moderată poate determina oboseală, tulburări ale concentrării, constipaţie sau tulburări ale tensiunii arteriale în anumite contexte. La vârstnici, riscul este mai mare din cauza schimbărilor fiziologice legate de vârstă şi al medicaţiei care poate altera percepţia setei sau eliminarea lichidelor. Specialiştii recomandă evaluarea stării de hidratare în context clinic, iar pacienţii cu afecţiuni cronice sau cei care iau medicamente trebuie să discute cu medicul despre necesarul individual de lichide.
Recomandările generale trebuie adaptate la circumstanţele fiecăruia: temperatură ambientală, efort fizic, boli cronice, sarcină sau alăptare. De asemenea, sursele de lichide nu sunt doar apa plată — ceaiurile fără zahăr, supele şi alimentele cu conţinut ridicat de apă contribuie la aportul total — însă experţii insistă ca apa să rămână baza hidratării zilnice.
- Nivel minim indicat: trei pahare pe zi — reper de început, conform INSP.
- Variabilitate individuală: necesarul depinde de greutate, vârstă, activitate fizică şi sănătate.
- Riscuri: scădere a performanţei cognitive, oboseală, tulburări digestive şi complicaţii la persoanele cu boli cronice.
| Element | Indicator |
|---|---|
| Recomandare minimă | 3 pahare/zi |
| Consumul raportat | Sub nivelul recomandat la majoritatea categoriilor de vârstă |
În plan de sănătate publică, deficitul sistematic de hidratare necesită măsuri de informare şi educaţie pentru a consolida obiceiuri sănătoase. Campaniile de promovare ar putea viza atât populaţia generală, cât şi segmente cu risc crescut, precum vârstnicii sau persoanele cu boli cronice. Personalul medical de familie poate juca un rol important în evaluarea aportului de lichide şi în consilierea adaptată la nevoile pacienţilor.
Pacienţilor li se recomandă să solicite sfatul medicului în cazul în care au simptome care pot fi asociate cu deshidratarea (ameţeală, confuzie, scădere a urinării, gură uscată) sau dacă condiţiile medicale sau medicaţia le pot influenţa necesarul de lichide. Menţinerea unei hidratări adecvate rămâne o componentă esenţială a prevenţiei şi a menţinerii stării generale de sănătate.
Redactor Sănătate
