Secţia ATI Nou-Născuţi a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie” din Bucureşti funcţionează sub presiune acută din cauza lipsei de personal şi a reducerii numărului de paturi, iar consecinţele sunt grave: aproape 150 de copii pe listele de aşteptare nu au ajuns vreodată să primească tratamentul de specialitate, a declarat şeful secţiei, dr. Cătălin Cîrstoveanu.
Situaţia paturilor şi resursa umană
Medicul a explicat că deficitul de asistenţi medicali a condus la decizia de a restrânge efectiv capacitatea secţiei: de la 27 de paturi disponibile anterior s-a ajuns la 22. În acelaşi timp, echipa estimează necesitatea a încă cel puţin 10 cadre medicale pentru a funcţiona la capacitate optimă.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Paturi înainte | 27 |
| Paturi în prezent | 22 |
| Personal necesar estimat | +10 cadre |
Platformă publică pentru monitorizarea disponibilităţii
Pentru a clarifica situaţia locurilor libere şi a elimina neînţelegerile, echipa de la „Marie Curie” a dezvoltat acum şase ani o aplicaţie care afișează în timp real numărul de paturi libere şi solicitările primite din ţară. Platforma este accesibilă public şi poate fi consultată de autorităţi şi de familiile pacienţilor, potrivit afirmaţiilor medicului.
„Am făcut-o pentru că nimeni nu credea că nu avem paturi. Unii părinţi ne-au dat în judecată pentru că nu am putut primi copiii”
Dr. Cîrstoveanu a precizat că datele centralizate prin aplicaţie au arătat amploarea listei de aşteptare: aproape 150 de copii înscrişi nu au ajuns să primească tratamentul corespunzător în unitatea medicală. El a subliniat că nu susţine că toţi aceşti copii ar fi supravieţuit în lipsa barierelor, dar atrage atenţia asupra faptului că aceştia nu au avut „şansa necesară” de a primi îngrijiri adecvate.
Consecinţe şi context
Declaraţiile medicului ridică probleme structurale în sistemul de asistenţă neonatală: insuficienţa personalului specializat, presiunea pe unităţile de terapie intensivă pentru nou-născuţi şi coordonarea la nivel naţional a transferurilor şi alocării locurilor. Dr. Cîrstoveanu a caracterizat situaţia drept un eşec al sistemului medical, comparând realitatea curentă cu episoade complicate din trecut în istoria obstetricii şi neonatologiei din România.
- Accesul la îngrijire specializată pentru nou-născuţi critici este limitat de capacitatea efectivă a secţiilor ATI neonatologice.
- Transparenţa disponibilităţii a fost îmbunătăţită printr-o aplicaţie publică, dar aceasta nu înlocuieşte forţa de muncă necesară.
- Impactul asupra mortalităţii şi asupra încrederii populaţiei în sistem rămâne un subiect de îngrijorare şi necesită intervenţii politice şi administrative.
Pe fondul acestor constatări, problemele evidenţiate impun o discuţie la nivelul factorilor de decizie din sănătate cu privire la recrutarea şi păstrarea personalului medical specializat, la finanţarea şi planificarea reţelei de terapie intensivă neonatală şi la mecanismele de transfer interspitalicesc pentru cazurile critice.
În absenţa unor măsuri concrete, riscul este ca secţiile deja supraaglomerate să rămână subdimensionate raportat la nevoile reale, cu efecte directe asupra vieţii nou-născuţilor care necesită îngrijiri intensive. În astfel de cazuri, consultul şi deciziile medicale rămân esenţiale; familiile sunt încurajate să discute cu medicii curanţi despre opţiunile de transfer şi tratament.
Situaţia descrisă de conducerea Secţiei ATI Nou-Născuţi a „Marie Curie” rămâne un semnal de alarmă pentru autorităţi, iar rezolvarea ei presupune atât intervenţii în planul resurselor umane, cât şi politici de organizare a serviciilor de urgenţă neonatală la nivel naţional.
