Angajatorii din sectorul medical privat au scos pe piaţă peste 8.200 de locuri de muncă de la începutul anului, potrivit datelor făcute publice joi, 13 august. Volumul anunţurilor este cu aproximativ 15% mai mic faţă de aceeaşi perioadă din 2025, dar rămâne semnificativ, în condiţiile în care cererea externă pentru personal medical român continuă să crească.
Posturile oferite şi tendinţele de recrutare
Majoritatea ofertelor din sectorul privat vizează personalul medical de bază şi specializat, dar anunţurile se adresează şi posturilor administrative necesare funcţionării clinicilor. Principalele categorii pentru care există oferte sunt:
- asistenţi medicali (generalişti şi pentru fizioterapie);
- medici — în special dermatologi, cardiologi, diabetologi, medici de familie şi medici de medicină internă;
- medici stomatologi şi tehnicieni dentari;
- personal administrativ: recepţioneri, reprezentanţi de vânzări, contabili.
Presiunea externă asupra forţei de muncă
Piaţa externă de muncă reprezintă o presiune suplimentară asupra personalului medical din România. Cele mai frecvente destinaţii pentru recrutări din ţară sunt Germania, Irlanda, Franţa, Belgia şi Italia. Pe platforma de recrutare analizată, domeniul medical se situează pe locul 12 în topul sectoarelor care publică anunţuri la nivel naţional, însă urcă pe locul 5 când este vorba de oferte pentru plecări în străinătate — semn că mobilitatea internaţională este un factor important pentru deficitul de personal.
„Pentru un medic, un asistent medical sau un infirmier, oportunităţile de angajare în afară sunt reale şi, în cele mai multe cazuri, şi rapide, ceea ce reprezintă un risc în plus pentru criza cu care se confruntă sistemul public”, a atras atenţia Bogdan Badea, directorul general al platformei de recrutare.
Implicaţii pentru sistemul public şi pentru pacienţi
Fluxul de oferte din sectorul privat combinat cu cererea externă poate accentua deficitul de resurse umane din spitalele şi centrele medicale publice. Consecinţele pot include:
- creşterea sarcinii de muncă pentru personalul rămas în sistemul public;
- reducerea accesului la anumite specialităţi în regiunile deja deficitare;
- posibila scădere a calităţii serviciilor în unităţile suprasolicitate, dacă rotaţia personalului rămâne ridicată.
Aceste riscuri sunt relevante în special pentru secţii şi specializări în care numărul specialiştilor este deja limitat — de exemplu cardiologie, diabetologie sau medicina internă — domenii enumerate şi în anunţurile de recrutare.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Locuri de muncă publicate (primele luni) | peste 8.200 |
| Diferenţă faţă de 2025 | -15% |
| Poziţie în top angajatori (naţional) | 12 |
| Poziţie pentru recrutări externe | 5 |
Răspunsurile posibile şi recomandări
Gestionarea acestei dinamici necesită intervenţii coordonate la nivel legislativ, managerial şi profesional. Măsuri care ar putea reduce riscurile menţionate includ:
- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a pachetelor remuneratorii în sistemul public pentru a creşte retenţia;
- investiţii în formare şi dezvoltare profesională care să permită redistribuirea eficientă a personalului între secţii şi regiuni;
- parteneriate între instituţii publice şi private pentru a armoniza planificarea resurselor umane;
- măsuri de monitorizare a fluxurilor de angajare către străinătate, pentru a informa politicile de sănătate publică.
Persoanele interesate de carieră în domeniul medical ar trebui să evalueze atât oportunităţile imediate oferite de angajatori, cât şi implicaţiile pe termen lung, inclusiv condiţiile profesionale şi de viaţă în străinătate. Pentru decizii privind starea de sănătate, tratament sau personele implicate direct în îngrijire, recomandarea rămâne consultul medicului specialist.
Raportul platformei de recrutare, citat în comunicatul public datat 13 august, subliniază tensiunile din piaţa muncii din sănătate şi pune în evidenţă necesitatea unor soluţii strategice la nivel naţional pentru a evita agravarea crizei de personal.
