România a transmis oficial, vineri seară, cea de-a cincea cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 2,84 miliarde de euro, a anunțat sâmbătă Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Documentația include 75 de ținte și jaloane, structurate în 21 de reforme și 54 de investiții.
Componența financiară a cererii
Potrivit comunicatului ministerului, România solicită prin această etapă:
- 1,65 miliarde euro — fonduri europene nerambursabile (granturi);
- 433 milioane euro — componenta de împrumut.
Ministerul a precizat că aceasta este penultima cerere de plată prevăzută în cadrul mecanismului PNRR. Depunerea reprezintă o etapă tehnică şi financiară importantă în procesul de implementare, întrucât deschide calea rambursării cheltuielilor eligibile de la Comisia Europeană către bugetul național.
Absorbţia şi ritmul implementării
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că, odată cu această depunere, România atinge un nivel de 78% absorbție pe partea de granturi. El a subliniat că, la preluarea mandatului, rata absorbției era de 47% din granturi, acumulată în aproximativ patru ani și jumătate, iar în puțin peste un an de mandat guvernamental s-ar fi adăugat 31 de puncte procentuale.
„Cu această depunere, ajungem la 78% absorbție pe partea de granturi”
În comunicare, ministrul a mai afirmat că alocarea pentru granturi rămâne integrală, respectiv 13,57 miliarde euro, și a mulțumit echipei ministerului pentru finalizarea documentației și transmiterea cererii de plată. Depunerea survine într-un context în care calendarul PNRR prevede, până la închidere, o ultimă cerere de plată.
Ce înseamnă pentru buget și investiții
Trimiterea cererii de plată este procedurală, dar are efecte practice: în cazul aprobării de către Comisia Europeană, sumele solicitate vor fi rambursate pentru cheltuielile deja efectuate sau angajate în proiectele incluse în PNRR. Componenta de împrumut, mai mică decât cea de granturi în această etapă, rămâne disponibilă pentru investiţii cu impact pe termen mediu şi lung.
Descrierea pachetului (21 reforme și 54 investiții) sugerează, pe lângă fluxul financiar, un avans simultan pe componenta de politici publice — reforme care trebuie atinse pentru a valida eligibilitatea cheltuielilor prevăzute în plan. Nerespectarea jaloanelor poate conduce la întârzieri în rambursări sau la reevaluări tehnice din partea CE.
Contextul administrativ și politic
Ministrul a menționat diferența de absorbție înregistrată la preluarea mandatului și a pus rezultatul pe seama activității ministerului în ultimele 12-13 luni. Anunţul survine într-un moment politic în care gestionarea fondurilor europene și ritmul reformelor din PNRR sunt subiecte de dezbatere publică și de monitorizare de la nivel european.
Depunerea cererii a fost urmată, conform comunicatului, de activitate administrativă şi la Ministerul Muncii, unde echipa ministerială a continuat munca asupra proiectului de salarizare unitară. Acest tip de sinergie între proiectele PNRR şi alte reforme structurale este adesea invocat drept necesar pentru maximizarea impactului fondurilor europene.
| Element | Valoare |
|---|---|
| Valoare totală cerere | 2,84 miliarde euro |
| Granturi solicitate | 1,65 miliarde euro |
| Împrumut solicitat | 433 milioane euro |
| Absorbție granturi (anunț) | 78% |
| Alocare granturi PNRR | 13,57 miliarde euro |
Următorii paşi includ evaluarea tehnică şi financiară de către Comisia Europeană, iar în cazul validării, decontarea sumelor către autorităţile române. Rămâne de urmărit dacă evaluarea CE va confirma eligibilitatea tuturor jaloanelor şi ţintelor depuse şi în cât timp vor fi efectuate rambursările, elemente ce determină efectul imediat asupra execuției bugetare şi a proiectelor finanțate prin PNRR.
În ansamblu, cererea nr. 5 marchează un pas important în implementarea planului naţional, dar rezultatele concrete — atât la nivel financiar, prin sumele rambursate, cât şi la nivel administrativ, prin realizarea reformelor — vor depinde de validarea europeană şi de ritmul continuării implementării până la ultima cerere de plată.
