Fostul ministru al Sănătăţii şi deputat PSD Alexandru Rogobete a atras atenţia asupra unor deficienţe financiare care pot afecta grav funcţionarea serviciilor medicale de urgenţă, între care şi alimentarea cu combustibil a ambulanţelor, începând cu 1 octombrie. Avertismentul a fost formulat în contextul unei vizite la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Deva.
Serviciile critice, în pericol din cauza lipsei de finanţare
În opinia deputatului, dezechilibrele în finanţarea spitalelor au un impact direct asupra categoriilor considerate critice: unităţile de primiri urgenţe, terapiile intensive, neonatologia, pacienţii cu accidente vasculare cerebrale şi infarct miocardic acut, centrele pentru politrumaţi şi arşi, precum şi serviciile de ambulanţă şi urgenţă.
„Situaţia este dramatică. Astăzi vorbim despre un dezechilibru major în modul de finanţare a spitalelor, în special pentru categoriile critice”
Rogobete a explicat că bugetul Sănătăţii este unul dintre cele mai volatile bugete pentru că nu poate fi estimat cu precizie numărul de pacienţi şi al urgenţelor. Această imprevizibilitate, combinată cu creşterea costurilor, ar conduce la epuizarea mai rapidă a alocaţiilor financiare disponibile.
Cauzele presiunilor bugetare
Fostul ministru a enumerat factori macroeconomici care au amplificat presiunea asupra finanţării sistemului sanitar:
- majorarea TVA, cu efect indirect asupra bugetelor;
- inflaţia generală, care creşte costul serviciilor şi materialelor medicale;
- scumpirea energiei, cu impact asupra preţului medicamentelor şi funcţionării unităţilor spitaliceşti;
- creşterea preţurilor la combustibil, care afectează atât transportul pacienţilor, cât şi distribuţia medicamentelor.
Potrivit declaraţiilor citate, toate aceste elemente „puse cap la cap” au condus la o utilizare mai rapidă a resurselor bugetare, iar situaţia este agravată de lipsa unei decizii politice ferme pentru suplimentarea fondurilor necesare.
Consecinţe imediate şi nevoi de politică publică
Riscând oprirea alimentării ambulanţelor cu combustibil, sistemul de urgenţă ar putea înregistra întârzieri în intervenţii, ceea ce ar afecta timpii de răspuns la cazuri grave. Rogobete a subliniat necesitatea unor suplimentări bugetare şi a unei gestionări mai flexibile a fondurilor, având în vedere variabilitatea anuală a numărului de pacienţi şi a evenimentelor neprevăzute (accidente colective, epidemii, creşteri neaşteptate ale incidenţei unor boli).
De asemenea, el a criticat guvernarea interimară, afirmând că lipsa deciziilor şi blocajele politice — în alocuţiunea citată, atribuite „orgoliilor unui singur om” la nivelul guvernului — agravează problemele de finanţare ale sistemului sanitar.
| Componentă afectată | Exemple |
|---|---|
| Unităţi de primiri urgenţe | Triage, tratarea cazurilor critice |
| Programe naţionale prioritare | ATI, AVC, infarct miocardic acut, neonatologie |
| Serviciile de ambulanţă | Transport pacienţi, intervenţii la locul accidentului |
Rogobete a solicitat o analiză a modului în care resursele sunt alocate şi orientate către performanţă, precum şi asigurarea unei finanţări predictibile care să permită funcţionarea continuă a serviciilor esenţiale.
Apelul vine într-un context în care conducerea spitalelor şi managerii de programe naţionale trebuie să gestioneze presiuni financiare crescânde, iar autorităţile centrale ar trebui să decidă dacă vor suplimenta bugetul sau vor reconfigura mecanismele de finanţare pentru a asigura continuitatea serviciilor critice.
În condiţiile în care declaraţiile reflectă o evaluare a fostului ministru, soluţiile concrete rămân în sarcina autorităţilor responsabile de buget şi de managementul sistemului sanitar. Pacienţilor li se recomandă să urmărească informările oficiale şi să solicite sfatul medicului pentru decizii legate de tratament şi acces la servicii.
Reporter: Bogdan Stoica, Redactor Sănătate
