Ministerul Educației a confirmat intenția de a elabora o metodologie pentru organizarea unui examen separat de admitere la liceu, în ciuda criticilor venite din partea unor profesori, specialiști, reprezentanți ai elevilor şi părinţilor. Măsura a fost anunţată de Mihai Dimian, ministrul interimar al Educației, care a spus că va continua demersurile pentru punerea în practică.
Controverse privind echitatea şi trasabilitatea procesului
Reprezentanţi ai societăţii civile şi parlamentari avertizează că un al doilea examen de selecţie ar putea agrava diferenţele între elevi din mediul urban şi cel rural şi ar transforma, în practică, accesul la liceele de top într-un privilegiu legat de resursele financiare ale familiei.
Diana Certan, de la Organizaţia Umanitară Concordia, a subliniat că introducerea unui examen suplimentar „ar putea accentua inegalităţile dintre elevi şi ar transforma educaţia într-un produs de lux” şi nu reprezintă o soluţie pentru a ajuta copiii să ajungă la licee de top. Ea a atras atenţia asupra presiunii financiare pe care o pot genera meditaţiile şi taxele aferente pregătirii pentru un astfel de concurs.
„Nu putem ajuta copiii să ajungă la un liceu de top prin două examene”
Senatorul Ştefan Pălărie a criticat, la rândul său, propunerea, susţinând că o alternativă mai potrivită ar fi regândirea organizării şi a conţinutului Evaluării Naţionale, în locul introducerii unei „admitere paralelă”. Pălărie a atras atenţia că o nouă selectare ar putea deschide calea către practici corupte sau concursuri organizate cu deficienţe de transparenţă.
„Va crea haos în sistem şi va duce probabil la posibile fapte de corupţie, unde fie creezi o uşă prin spate la cele mai bune licee... fie te vei trezi că nu vor intra decât cei pe steroizi, deci cei care îşi pot permite meditaţii de cam 10.000 de lei pe an”
Riscuri concrete semnalate
În discuţiile publice, interlocutorii au detaliat mai multe tipuri de riscuri asociate cu introducerea unui examen distinct de admitere:
- Accenturarea inegalităţilor — familiile cu resurse financiare pot plăti meditaţii sau cursuri intensive, ceea ce creşte avantajul competitiv al copiilor din mediul urban sau din familii cu venituri mai mari.
- Compromiterea transparenţei — competiţii organizate cu deficienţe de supraveghere (lipsa camerelor video, proceduri slabe) pot facilita fraude sau favorizări.
- Discriminare educaţională — examenul ar putea nu numai să filtreze performanţa, ci şi să determine o selecţie bazată pe accesul la resurse de pregătire.
Potrivit senatorului Ştefan Pălărie, problema ar trebui tratată prin modificări ale Evaluării Naţionale, care ar permite o apreciere mai corectă a aptitudinilor elevilor şi a profilului lor educaţional, fără a adăuga un filtru paralel şi costisitor.
Ce urmează
Deocamdată, Ministerul Educaţiei nu a publicat varianta finală a metodologiei propuse şi nu a comunicat detalii precise despre calendar, formatul examenului sau măsurile de securitate care ar garanta transparenţa şi echitatea procesului. Anunţul ministrului interimar că lucrările pentru document vor continua indică faptul că dezbaterea publică şi poziţiile critice vor rămâne parte a procesului decizional.
| Actor | Poziţie |
|---|---|
| Ministerul Educaţiei (Mihai Dimian) | Continuarea elaborării metodologiei |
| Diana Certan (Concordia) | Critică, avertizează asupra inegalităţilor |
| Senator Ştefan Pălărie | Critică, semnalează riscul de corupţie şi propune regândirea Evaluării Naţionale |
Pentru familii, elevi şi cadrele didactice, întrebările esenţiale rămân legate de criteriile de admitere, de echitatea accesului la pregătire pentru examen şi de mecanismele care vor împiedica practici neconcurenţiale. Orice modificare a sistemului de admitere la liceu implică efecte pe termen lung asupra traseelor educaţionale şi sociale ale elevilor, de aceea decizia publică trebuie însoţită de explicaţii clare şi garanţii de transparenţă.
