Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat marți că varianta revizuită a legii salarizării prevede majorări pentru peste 75% din angajații din domeniul sănătății și că pentru învățământ se caută o soluție care să introducă o nouă grilă de salarizare ce ar putea fi aplicată din 2028.
Stadiul negocierilor și rolul medierii
Pîslaru a arătat că, după o perioadă de consultări mediate de Administrația Prezidențială, discuțiile cu sindicatele din sănătate au fost reluate în condiții considerate constructive, iar reprezentanții partidelor au avut o atitudine deschisă în negocieri. Ministrul a spus că situația actuală este mai favorabilă decât cea înregistrată în sesiunea din 17 iulie.
„E bine că am avut o perioadă de relativă liniște. Medierea Administrației prezidențiale ne-a permis să discutăm cu partidele și să readucem la masă sindicatele din sănătate. Avem o versiune avansată în sănătate. (…) Lucrurile arată mult mai bine decât în sesiunea din 17 iulie”,
El a subliniat că, în urma ultimelor negocieri, numărul persoanelor din sănătate care ar beneficia de măriri salariale este estimat la peste 75% din totalul angajaților din sector, menționând că „în domeniul sănătății suntem aproape de a avea un acord”.
Propuneri pentru educație: grilă nouă și plata la oră
În ceea ce privește sistemul de învățământ, ministrul a afirmat că s-au identificat mai multe soluții, unele deja propuse pentru a fi incluse în forma finală a legii. O componentă importantă o reprezintă introducerea unei noi grile de salarizare pentru profesori, cu efect posibil începând din 2028, menită să ofere „o creștere substanțială” pentru personalul didactic.
Pîslaru a invocat, totodată, o remediere a situației plății cu ora, pe care Ministerul Educației a propus-o pentru a păstra atractivitatea acestei forme de remunerare. Ministrul a spus că se preconizează dublarea la plata cu ora, o măsură menită să răspundă reclamațiilor din sector.
Context și consecințe
Declarațiile vin într-un moment în care reforma salarizării în administrația publică a fost una dintre temele majore ale negocierilor politice și sindicale din ultimele luni. În 2023, învățământul preuniversitar a fost afectat de o grevă, iar printr-o ordonanță de urgență s-a promis ca salariul debutantului din învățământul preuniversitar să fie egal cu salariul mediu brut pe economie; Pîslaru a recunoscut însă că resursele nu au permis respectarea imediată a acestei promisiuni și a menționat că se caută soluții pentru a implementa majorări etapizat.
Implementarea noii legi a salarizării depinde, potrivit ministrului, de „responsabilitatea liderilor politici”, subliniind că ritmul și forma finală vor rezulta din acordurile politice și din modul în care vor fi calibrate resursele bugetare pentru aceste creșteri.
- 75%+ — procentul angajaților din sănătate care ar urma să primească majorări, potrivit ministrului;
- 2028 — anul avansat pentru aplicarea unei noi grile de salarizare în educație;
- Dublare — propunerea de majorare a plății cu ora în învățământ, ca remediere a remunerației pe oră.
Orice modificare a grilelor și a salariilor bugetarilor atrage consecințe fiscale și bugetare semnificative, iar introducerea lor în practică va necesita alocări clare în execuția bugetară din anii următori. De asemenea, aplicarea etapizată sau condiționată de indicatori economici poate schimba calendarul efectiv al majorărilor.
Ministrul a menționat că discuțiile cu partidele politice au fost „deschise” și că se speră la un acord final care să deblocheze implementarea noii forme a legii salarizării, însă nu a fost oferit un calendar ferm pentru adoptarea actului normativ.
Orice decizie privind salariile din sănătate și educație va avea impact direct asupra funcționării acestor sectoare esențiale, motiv pentru care soluțiile găsite trebuie să fie atât sustenabile din punct de vedere bugetar, cât și conforme cu așteptările profesionale ale angajaților. În mod firesc, cadrele medicale și reprezentanții sindicatelor vor urmări îndeaproape evoluția negocierilor și modul în care se vor concretiza angajamentele politice.
În context, avizul medicilor și al sindicatelor rămâne important pentru validarea unor propuneri care să asigure, pe termen mediu și lung, stabilitatea forței de muncă din sănătate. Orice pacient sau angajat interesat de modul în care vor fi aplicate aceste schimbări ar trebui să urmărească comunicările oficiale ale ministerelor vizate și ale sindicatelor.
