Festivalul Galaxia, parte a ofertei staţiunii de divertisment Nibiru, a avut anul acesta un line‑up evaluat de organizatori drept unul dintre cele mai costisitoare din 2026 pentru evenimentele similare din România. Potrivit declaraţiei lui Andrei Şelaru, cofondator Nibiru, bugetul pentru artişti a depăşit pragul de 3,5 milioane de euro, iar cel mai scump artist adus pe scenă a costat peste 500.000 de euro.
Ce au declarat organizatorii
Într‑un interviu acordat emisiunii ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business, Şelaru a caracterizat Galaxia drept „cel mai scump festival de anul acesta” în afara evenimentului Beach, Please!, subliniind atât investiţia în booking, cât şi eforturile pentru a menţine un raport echilibrat între costuri şi accesibilitate pentru public.
„Cel mai scump festival de anul acesta, dincolo de Beach, Please!, a fost Galaxia de la Nibiru. Galaxia a fost festivalul cu cel mai scump line‑up de anul acesta, peste 3,5 milioane de euro ca festival. Cel mai scump artist individual de anul acesta a costat peste jumătate de milion de euro.”
Preţuri şi accesibilitate în interiorul staţiunii
Organizatorii au insistat că investiţia masivă în artişti nu a însemnat automat preţuri prohibitive pentru vizitatori. Promisiunea publică a fost ca, odată intrat în staţiune, participantul să poată mânca şi bea pentru 100 de lei, iar comercianţii care au operat în cadrul Nibiru ar fi respectat această politică.
Exemple oferite în acelaşi interviu includ preţul unui burger situat între 35 şi 40 de lei, iar accesul la anumite zone ale staţiunii s‑a făcut pe bază de consum minim, nu doar pe bilet de intrare. Organizatorii au menţionat că bonul mediu în staţiune a fost „peste această aşteptare”, fără a furniza o valoare numerică exactă.
- Buget lineup: peste 3,5 milioane de euro (conform declaraţiei organizatorilor)
- Cel mai scump artist: peste 500.000 de euro
- Promisiune de consum pentru acces: 100 lei
- Preţ burger: 35–40 lei
Context şi consecinţe pentru piaţa de festivaluri
În ultimii ani, scena festivalieră din România a cunoscut o dinamică accentuată: organizatorii se întrec pentru line‑up‑uri spectaculoase, însă se confruntă tot mai des cu critici privind preţurile biletelor şi costurile din cadrul evenimentelor. Suma invocată pentru Galaxia amplifică dezbaterea despre sustenabilitatea acestui model: atragerea unor headlineri internaţionali presupune investiţii semnificative, dar organizatorii afirmă că rămân responsabili în modul în care sunt transferate costurile către consumatori.
Pentru public, echilibrul între «glamour» şi accesibilitate rămâne esenţial: chiar dacă bugetele pentru artiști cresc, transparenţa privind structura costurilor şi măsurile concrete de control al preţurilor interne sunt determinante pentru percepţia festivalului. Organizatorii Nibiru au pus accent pe oferta internă ca un element diferenţiator, invocând preţuri stabile la alimente şi băuturi şi mecanisme de accesare pe bază de consum.
| Element | Valoare (comunicat) |
|---|---|
| Buget total line‑up | peste 3,5 milioane de euro |
| Cel mai scump artist | peste 500.000 de euro |
| Cost acces/mancare/băutură (promisiune) | 100 lei |
| Preţ burger | 35–40 lei |
Rămâne de văzut cum vor evolua așteptările publicului şi practicile comercianţilor în următoarele evenimente mari din calendarul muzical românesc. Declaraţiile lui Andrei Şelaru oferă o imagine clară asupra sumei alocate lineup‑ului la Nibiru, dar nu aduc detalii complete despre structura bugetară, veniturile din bilete sau profitabilitatea proiectului — elemente care ar putea oferi un tablou mai complet al sustenabilităţii acestui tip de festival.
Informațiile publicate provin din declarațiile oferite la emisiunea ZF Live și din comunicările oficiale ale organizatorilor Nibiru.
