Directorii marilor companii de tehnologie au susținut în repetate rânduri că instrumentele de inteligență artificială (IA) vor conduce la reducerea duratei muncii și la creșterea productivității individuale. Însă relatările unor foști angajați şi investigaţii jurnalistice indică o realitate diferită: mulți lucrători din sector spun că folosirea IA a dus, în practică, la încărcare mai mare de muncă și la extinderea programului.
Promisiuni publice și mărturii din interior
Un director Google estima, în urmă cu câţiva ani, că IA va permite reducerea săptămânii de lucru la patru zile până în 2025. La începutul acestui an, OpenAI a încurajat companiile să testeze o săptămână de lucru de patru zile fără reducerea salariilor. În paralel, companii precum Anthropic au lăudat capabilităţile produselor lor, afirmând că unele instrumente pot funcționa continuu pentru perioade îndelungate.
„IA începe să schimbe dramatic modul în care lucrăm.”
Citatul este atribuit lui Mark Zuckerberg, care a subliniat că tehnologiile IA permit unui număr mai mic de angajaţi să obţină mai mult. Totuşi, conducerea nu echivalează în toate cazurile cu experienţa angajaţilor. Un fost angajat tehnic al OpenAI, citat în cadrul unei anchete BBC, a spus că firma nu a testat efectiv o săptămână de lucru de patru zile și a descris o cultură a muncii marcată de întâlniri de criză frecvente, lucru în weekend și evaluări de performanță foarte dure.
Ce spun foştii angajați și liderii din industrie
Relatările foștilor angajați semnalează o discrepanță între discursul public și viața de zi cu zi în companii high-tech. Un fost angajat OpenAI a declarat că, înainte de a pleca din companie, ajunsese să muncească cel puțin 70 de ore pe săptămână, semnificativ mai mult decât o săptămână standard de 40 de ore. După plecare, persoana a continuat să lucreze în industrie, dar a subliniat schimbarea condițiilor.
În același timp, directorii din industrie avertizează și asupra unei alte faţete: pe măsură ce instrumentele IA devin mai productive, ele pot conduce la desfiinţarea unor locuri de muncă. Dario Amodei, CEO al Anthropic, a atras atenţia asupra potenţialului de reducere a forţei de muncă odată cu creșterea productivităţii automate.
Consecinţe pentru angajaţi şi angajatori
Discuţia despre AI şi programul de lucru ridică câteva probleme practice pentru pieţele muncii şi politicile de resurse umane:
- Posibila transformare a structurii locurilor de muncă — eficienţă mai mare dar şi risc de pierdere a unor posturi;
- Presiunea asupra programului de lucru — în realitate, unele echipe raportează creşterea numărului de ore lucrate;
- Necesitatea reglementării muncii asistate de IA, pentru a împiedica supraîncărcarea angajaților și abuzurile.
De asemenea, anumite companii au trecut în ultimii ani prin reduceri de personal: Meta a anunţat reduceri care au vizat aproximativ 1 din 10 angajaţi, un fapt menţionat în cadrul investigaţiilor care analizează impactul strategic al IA asupra structurii organizaţionale.
| Aspect | Din relatare |
|---|---|
| Săptămâna de lucru propusă | 4 zile (promovată public) |
| Ore raportate de un fost angajat OpenAI | ≈ 70 ore/săptămână |
| Reduceri de personal la Meta | ~1 din 10 angajaţi |
Aceste informaţii indică un paradox: tehnologia care promite eliberarea timpului de muncă poate, în practică, să intensifice ritmul şi volumul muncii pentru angajaţii rămaşi. Pentru autorităţi şi sindicate, este esenţială monitorizarea efectelor şi elaborarea unor reguli care să protejeze drepturile lucrătorilor în faţa schimbărilor induse de IA.
Pe termen scurt, companiile trebuie să fie transparente în privinţa modului în care implementează instrumentele de inteligenţă artificială şi a impactului asupra programelor de lucru, în timp ce angajaţii şi reprezentanţii lor ar trebui să ceară mecanisme clare de protecţie pentru a evita supraîncărcarea şi deteriorarea condiţiilor de muncă.
