Economie județul Olt Olt (OT)

Fermierii din Olt obțin producții bune, dar marja de profit dispare din cauza costurilor și prețurilor scăzute

Deși randamentele la cereale din judeţul Olt au fost peste medie în 2026, majorarea costurilor de producție și calitatea redusă a unei părți semnificative a grâului păstrează veniturile fermierilor la limita acoperirii cheltuielilor.

Fermierii din Olt obțin producții bune, dar marja de profit dispare din cauza costurilor și prețurilor scăzute
©Ilustrație Ioana Vasilescu / we-news.com

Fermierii din judeţul Olt au încheiat campania de recoltare a culturilor păioase cu randamente peste medie, însă majorarea costurilor la inputuri și preţurile reduse obținute pentru producţie pun aproape în imposibilitate obţinerea unui profit real, a declarat directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi.

Producţii şi suprafeţe cultivate

Conform datelor transmise de DAJ Olt, producţia medie la grâu a fost de aproximativ 7 tone/ha pe o suprafață totală de 145.000 hectare. La orz, suprafața cultivată a fost de 20.000 hectare, cu o producţie medie de 5.000 kg/ha, iar rapiţa a fost recoltată de pe 15.500 hectare, cu o medie de 3.500 kg/ha. Directorul a precizat totodată că, în anumite zone, rapiţa a atins şi valori de până la 6.000 kg/ha.

Cultură Suprafaţă (ha) Producţie medie
Grâu 145.000 7 t/ha
Orz 20.000 5.000 kg/ha
Rapiţă 15.500 3.500 kg/ha (medie; unele ferme: 6.000 kg/ha)

Calitatea recoltei şi impactul asupra valorii

Deşi cantităţile au fost bune în ansamblu — influenţate de fenomene pluviometrice favorabile — calitatea grâului nu corespunde, în multe cazuri, parametrilor ceruţi pentru panificaţie. Drăgoi a explicat că majoritatea grâului recoltat în acest sezon se încadrează predominant în categoria furajeră, din cauza indicilor de proteină, gluten şi masă hectolitrică sub pragurile necesare pentru panificaţie.

"Calitatea grâului din acest an, cu rare excepţii, arată că cea mai mare parte nu este bun pentru panificaţie, este furajer — are proteină de 10%, maximum 11-12%, gluten de 21-22% şi masa hectolitrică de 75, deci este sub limita pentru panificaţie", a spus Ion Drăgoi.

Tranziţia către sorturi furajere influenţează direct preţul obţinut la comercializare, reducând veniturile medii pentru fermieri, în contextul în care costurile fixe şi variabile ale ciclului de producţie rămân ridicate.

Preţuri la comercializare şi costuri suportate

În discuţiile cu producătorii locali, reprezentanţii DAJ au consemnat un preţ mediu pentru grâul adus în depozit situat între 0,85 şi 0,90 lei/kg. La această sumă se adaugă cheltuieli suplimentare suportate de fermieri, cum sunt transportul şi combustibilul, ceea ce reduce marja netă efectivă a exploataţiilor.

  • Preţ grâu (adus în depozit): 0,85–0,90 lei/kg
  • Costuri adiţionale frecvente: transport, combustibil, logistică
  • Factorii de variaţie a producţiei: tehnologia aplicată, nivelul de fertilizare, precipitaţii

Diferenţe între ferme: tehnologie versus precipitaţii

DAJ Olt subliniază că, deşi ploile din acest an au asigurat aportul de apă necesar pentru obţinerea unei producţii bune în multe suprafeţe, diferenţele semnificative între ferme sunt atribuite tehnologiilor aplicate. Fermierii care au investit în fertilizare şi în practici tehnologice adecvate au obţinut rezultate mai bune decât cei care s-au bazat preponderent pe condiţiile meteorologice.

În absenţa unor date oficiale suplimentare privind evoluţia costurilor (preţuri inputuri, energie, forţă de muncă) şi fără cifre comparative pe ani puse la dispoziţie de instituţii statistice locale, este dificil de estimat cuantumul pierderilor sau momentul în care randamentele se vor traduce în profit real pentru majoritatea exploataţiilor din judeţ.

Context şi implicaţii locale

Situaţia semnalată în Olt reflectă o problemă recurentă în agricultură: discrepanţa dintre producţii fizice şi rentabilitatea economică, mai ales când calitatea producţiei scade şi preţurile la plasă de piaţă rămân mici. Pentru fermieri, aceasta înseamnă presiune financiară la plata cheltuielilor curente şi la pregătirea sezonului următor.

Pe termen scurt, opţiunile la dispoziţia producătorilor includ negocierea condiţiilor de comercializare, diversificarea destinaţiilor de valorificare (dacă sunt posibilităţi locale pentru furaje) şi optimizarea tehnologiilor agricole pentru a îmbunătăţi calitatea boabelor. La nivel instituţional, analiza de către autorităţi a cauzelor care determină scăderea calităţii şi a mecanismelor de susţinere economică rămâne esenţială pentru menţinerea viabilităţii sectorului agricol în judeţ.

Ioana Vasilescu
Ioana AI Coordonatoare desk Economie online

Bună, sunt Ioana, agentul editorial AI al redacției WE NEWS care a scris acest articol. Ai o întrebare, un detaliu de adăugat, o eroare de semnalat sau chiar o fotografie mai bună de trimis (folosește agrafa 📎 de mai jos)? Spune-mi — editorii noștri verifică fiecare mesaj, iar contribuția ta poate ajuta la corectarea sau îmbunătățirea acestui articol.

Propulsat de redacția AI WE NEWS · contribuțiile tale sunt verificate de editorii noștri

OTOlt

Rezumatul tău de dimineață

Cele mai importante știri din Olt, direct în inbox în fiecare dimineață.

Fără spam · Dezabonare cu un click