Economistul Liviu Deceanu, cercetător la Universitatea Babeș‑Bolyai din Cluj, estimează că România mai are de trecut printr-o perioadă dificilă în 2026, dar există premise ca situaţia economică să se amelioreze în 2027, cu condiţia absenţei unor noi şocuri. Analiza sa, prezentată într‑un interviu publicat de un cotidian central, punctează cauzele principale ale presiunilor economice şi elementele care pot conduce la o redresare.
Context şi concluzii principale
Deceanu subliniază că estimările oficiale, inclusiv cele ale Comisiei Europene, conturează pentru 2026 un an al sacrificiilor: stagnare sau o posibilă recesiune uşoară urmată de o îmbunătăţire a indicatorilor macroeconomici în 2027. Potrivit specialistului, reducerea inflaţiei, deşi încă fragilă, şi eficienţa în utilizarea fondurilor europene absorbite recent reprezintă principalele motoare care ar putea susţine această traiectorie.
De asemenea, el atrage atenţia asupra faptului că deficitul bugetar funcţionează ca factor inflaţionist şi că, dacă presiunile care alimentează inflaţia dispar, acest lucru ar putea facilita o scădere mai vizibilă a preţurilor. Totuşi, orice prognoză rămâne, în opinia sa, inerent incertă.
"Orice predicţie e mai mult sau mai puţin o speculaţie."
Ce anume determină evoluţia în 2026–2027
În interviu, Deceanu explică mecanismele din spatele aşteptărilor: o inflaţie care se tempera deja şi perspectivele de absorbţie a fondurilor europene pot să genereze un impuls pozitiv. Totodată, el avertizează că apariţia unor factori noi, de natură economică sau politică, poate complica serios orizontul de redresare.
- Inflaţia: s‑a temperat, dar reducerea este încă timidă;
- Deficitul bugetar: considerat factor ce poate alimenta inflaţia;
- Fondurile europene: absorbţia eficientă poate susţine creşterea din 2027;
- Risc de şocuri externe sau interne: pot întoarce trendul pozitiv.
Economistul foloseşte o analogie simplă pentru incertitudine: chiar şi în meteorologie, cu toate mijloacele moderne, prognozele pot greşi. Acest argument subliniază limita previziunilor macroeconomice bazate pe modele şi scenarii.
Impact local în Cluj: cine simte mai repede efectele
Deşi observaţiile lui Deceanu vizează economia naţională, implicaţiile sunt palpabile şi la nivel local, în judeţul Cluj. Creşterea preţurilor şi deficitul comercial afectează puterea de cumpărare a familiilor, iar întreprinderile mici şi mijlocii pot resimţi constrângerile legate de costuri şi finanţare. Clujul, ca principal centru economic regional, urmează dinamica naţională, dar reţeaua locală de IMM‑uri, start‑upuri şi sectorul serviciilor poate amortiza sau amplifica efectele în funcţie de politici fiscale şi de accesul la finanţare.
În absenţa unor măsuri corective sau a unor intervenţii care să îmbunătăţească lichiditatea şi accesul la fonduri, antreprenorii locali pot rămâne sub presiune, iar consumul gospodăriilor se poate contracta. În schimb, o absorbţie eficientă a fondurilor europene ar facilita proiecte publice şi investiţii, cu impact pozitiv asupra locurilor de muncă şi a cererii agregate.
| Element | Efect aşteptat |
|---|---|
| Inflaţie | Scădere treptată, dacă dispar factorii inflaţionisti |
| Deficit bugetar | Factor de presiune asupra preţurilor |
| Fonduri europene | Pot susţine redresarea dacă sunt absorbite eficient |
Pe termen scurt, 2026 rămâne un an în care cetăţenii vor resimţi „nota de plată” a deciziilor politice anterioare, în formularea economistului. Perspectivele pentru 2027 depind însă de evoluţii favorabile ale indicatorilor menţionaţi şi, nu în ultimul rând, de absenţa unor noi şocuri externe sau interne.
Rămâne esenţial ca factorii locali de decizie, mediul de afaceri şi comunitatea academică din Cluj să urmărească atent evoluţiile macroeconomice şi să stimuleze politici care să atenueze efectele pe termen scurt, dar şi să capitalizeze oportunităţile de finanţare şi investiţii pentru o recuperare durabilă.
