La două săptămâni de la deblocarea posturilor în sistemul sanitar, realitatea din spitalele din ţară rămâne marcată de un deficit important de personal şi de soluţii temporare care nu rezolvă problema pe termen lung. Multe unităţi au primit mult mai puţin decât au solicitat, iar procedurile de ocupare a posturilor aprobate se anunţă lente şi birocratice.
Situaţia de la nivelul spitalelor: exemplul Alexandria
Spitalul Judeţean Alexandria, unul dintre unităţile care au solicitat suplimentarea personalului, a primit cu ocazia deblocării doar 4 posturi de asistente în plus, dintr-un total de 13 posturi aprobate, deşi ceruse 40. Managerul spitalului, Alexandru Dobre, a explicat că se încearcă acoperirea posturilor cu deficitul cel mai mare, „unde se acumulează cele mai multe ore suplimentare”.
| Indicator | Alexandria (valorile raportate) |
|---|---|
| Posturi solicitate | 40 |
| Posturi aprobate | 13 |
| Posturi efectiv alocate | 4 |
Consecinţe imediate: improvizaţii şi suprasolicitare
În lipsa personalului, spitalele recurg la redirecţionări interne şi la programări prelungite pentru a menţine funcţionarea secţiilor. Directorul de îngrijiri de la Spitalul Judeţean Alexandria, Violeta Goicu, a descris situaţii frecvente de supraaglomerare şi lipsă de personal în ture: „Sincer...am fost (n.red. într-o situație vreodată de o urgenţă, două urgenţe, trei...în acelaşi timp, să nu mai ştiţi ce să faceţi, să nu aveţi asistente?). Am fost şi nu de puţine ori”.
Un exemplu citat în raportări este secţia de obstetrică-ginecologie, unde frecvent rămâne o singură asistentă pe tură, iar când situaţia o impune, personalul este mutat de la sălile de operaţie sau din alte secţii pentru a face faţă fluxului de pacienţi. Această practică creşte riscul de oboseală a personalului şi poate afecta calitatea şi siguranţa îngrijirilor.
Proceduri lente şi perspective pe termen scurt
Autorităţile au stabilit criterii pentru deblocarea posturilor, inclusiv costuri reduse pentru salarii şi grad mare de ocupare a paturilor, însă aplicarea practică ridică probleme. Vicepremierul Oana Gheorghiu a menţionat că în alte state managementul personalului presupune redistribuiri zilnice pentru eficientizare, model ce ar putea fi adaptat, dar nu soluţionează deficitul structural.
- Majoritatea posturilor aprobate nu sunt ocupate imediat — organizarea concursurilor şi procedurile de numire pot dura luni.
- Redistribuirile interne sunt folosite frecvent, dar cresc riscul de suprasolicitare a angajaţilor.
- Există diferenţe mari între solicitări şi alocări la nivelul spitalelor, ceea ce accentuează inechităţile regionale.
Reprezentanţii spitalelor semnalează că deblocarea pe hârtie nu se traduce imediat în creşterea efectivului, întrucât concursurile de ocupare a posturilor sunt necesare şi consumă timp. Până când posturile vacante nu vor fi efectiv ocupate, multe unităţi vor rămâne dependente de improvizaţii şi de ore suplimentare, cu impact asupra calităţii serviciilor.
Context şi necesitatea unor măsuri susţinute
Criza de personal în sănătate este un fenomen prelungit în ultimii ani, alimentat de plecări în străinătate, pensionări şi epuizarea celor rămaşi în sistem. Deblocarea posturilor reprezintă un pas, dar nu rezolvă problemele structurale: formarea şi retenţia personalului, salarizarea competitivă, şi accelerarea procedurilor de selecţie sunt elemente care trebuie abordate simultan.
Pe termen scurt, managerii de spitale şi autorităţile trebuie să coordoneze distribuirea resurselor umane astfel încât riscurile pentru pacienţi să fie minimizate. Totodată, pacienţilor li se recomandă să urmeze indicaţiile medicilor şi să se informeze din surse oficiale privind drepturile şi opţiunile de tratament. Orice modificare majoră a politicii de personal în sănătate va necesita monitorizare atentă pentru a evalua dacă deblocarea posturilor duce efectiv la îmbunătăţirea accesului la servicii medicale.
„Încercăm să acoperim posturile cu deficitul cel mai mare, unde se acumulează cele mai multe ore suplimentare”, a declarat Alexandru Dobre, managerul Spitalului Judeţean Alexandria.
Situaţia relevă că deblocarea posturilor este doar începutul unui proces mai amplu. Fără măsuri adiţionale pentru a accelera angajările şi pentru a crea condiţii de lucru sustenabile, sistemul sanitar riscă să rămână vulnerabil în faţa cererii crescute de servicii.
