Creștere rapidă a parcului auto în zona metropolitană
Datele compilate de Paul Moldovan, pe baza evidențelor Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări, arată o creștere substanțială a numărului de vehicule înmatriculate în București și în 14 localități din Ilfov analizate în perioada 2015–2025. În ansamblu, parcul auto a crescut cu aproximativ 492.600 de vehicule, trecând de la circa 1,01 milioane la 1,51 milioane de autovehicule.
Distribuția cifrelor: capitala versus localitățile ilfovene
În București, numărul total al vehiculelor a evoluat de la 940.874 în 2015 la 1.333.845 în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 41,8%. Pentru cele 14 localități analizate din Ilfov, avansul este mult mai pronunțat: de la 72.778 vehicule în 2015 la 172.407 în 2025, o majorare de 136,9%, adică mai mult decât dublarea parcului auto într-un deceniu.
| Zona | 2015 | 2025 | Creștere (%) |
|---|---|---|---|
| București | 940.874 | 1.333.845 | 41,8 |
| 14 localități Ilfov (aggregat) | 72.778 | 172.407 | 136,9 |
Cazuri locale relevante: Bragadiru și Chiajna
Analiza indică că cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate în localitățile de periferie care au cunoscut dezvoltare rezidențială rapidă. Conform datelor citate:
- Chiajna: +323,2%;
- Bragadiru: +235,1%;
- Popești-Leordeni: +181,2%.
Aceste procente reflectă extinderea zonelor rezidențiale și intensificarea navetei zilnice către București, fenomene care au impact direct asupra fluxurilor de trafic și a cererii pentru infrastructură și servicii de transport.
„Creșterea rapidă a parcului auto susține necesitatea unei abordări metropolitane a mobilității”, potrivit analizei citate.
Consecințe pentru mobilitate și planificare
Un plus mediu anual de aproape 50.000 de mașini pe întregul peisaj metropolitan implică mai multe efecte practice și bugetare pentru administrațiile locale și pentru autoritățile cu responsabilități de transport:
- presiune crescută asupra rețelei rutiere existente, cu necesitatea de întreținere și extindere;
- creșterea timpilor de navetă și a costurilor economice ale congestiei;
- nevoia de soluții integrate de transport public și multimodal, care să reducă dependența de autoturismul individual;
- implicații pentru gestionarea parcărilor, siguranța rutieră și calitatea aerului.
În București, sectorial, cel mai mare avans procentual a fost consemnat în Sectorul 6 (+60,8%), iar cel mai mare spor absolut de vehicule a fost în Sectorul 2 (+115.158 autoturisme), elemente care ilustrează atât accentul pe creștere procentuală în unele părți, cât și concentrarea masivă de vehicule în altele.
Necesitatea unei strategii metropolitane
Datele pun în evidență limitările abordărilor exclusive la nivel local. Creșterea parcului auto în localități precum Bragadiru și Chiajna are efecte care depășesc granițele administrative: congestie pe arterele de legătură, solicitare a sistemelor de parcare, presiune asupra infrastructurii școlare și sanitare concomitent cu creșterea populației rezidențiale.
Planificarea metropolitana a mobilității presupune coordonare între autoritățile locale, județene și cele de transport, definirea unor politici pentru transport public rapid, investiții în infrastructură ciclabilă și pietonală, precum și măsuri pentru gestionarea parcărilor și a traficului de tranzit.
Analiza citată nu detaliază distribuția pe categorii de vehicule sau pe structura proprietății, dar relevă tendința clară: extinderea parcului auto urmează creșterea rezidențială din periferii și conduce la necesitatea unor răspunsuri la scară metropolitană pentru a evita degradarea calității mobilității urbane.
