Un studiu publicat în revista Intelligence semnalează semne ale unei scăderi a scorurilor cognitive în rândul adulţilor testaţi între 2006 şi 2018. Cercetarea, condusă de Elizabeth Dworak de la Northwestern University, a analizat rezultatele a aproape 400.000 de participanţi care au completat online testul ICAR (International Cognitive Ability Resource), colectate prin platforma de cercetare SAPA.
Ce au găsit cercetătorii
Autorii raportului au constatat o reducere a performanţei cognitive generale pe parcursul perioadei analizate, efect observat independent de vârstă, sex sau nivel de educaţie. Totuşi, declinul nu a fost uniform: cele mai marcate scăderi au fost înregistrate în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 22 de ani şi al persoanelor cu nivel de educaţie redus.
Analiza nu s‑a limitat la scorul total, ci a evaluat separat mai multe domenii cognitive. Rezultatele principale includ:
- Scădere a performanţelor la probele de raţionare abstractă şi gândire logică;
- Stabilitate a rezultatelor la raţionarea verbală;
- Creştere a capacităţii de rotaţie mentală în spaţiu (abilitatea de a vizualiza şi manipula mental obiecte tridimensionale).
Autorii susţin că tendinţa observată poate reflecta o acomodare diferenţiată a abilităţilor la schimbările culturale şi tehnologice din ultimele decenii.
Interpretări şi limite ale datelor
Cercetătorii amintesc că, timp de aproape un secol, scorurile la testele de inteligenţă au crescut constant — fenomen cunoscut sub numele de efectul Flynn, descris de James Flynn în 1984 şi estimat la aproximativ trei puncte de IQ pe deceniu. Studiul condus de Dworak sugerează însă o inversare parţială a acestei tendinţe în primele două decenii ale secolului XXI, cel puţin în populaţia analizată.
Autorii subliniază limitele metodologice: datele provin dintr‑o platformă online (SAPA), iar participanţii au completat un instrument de evaluare specific (ICAR). Astfel, rezultatele pot reflecta, pe lângă schimbări reale în abilităţile cognitive, şi variabilităţi în compoziţia eșantionului, în modul de administrare a testelor sau în selecţia participanţilor pe platforme digitale.
În plus, scăderea nu a fost uniformă pe toate domeniile cognitive, ceea ce sugerează că factorii culturali şi de mediu pot influenţa distinct abilităţi diferite. De exemplu, îmbunătăţirea rotaţiei mentale în spaţiu a fost pusă în legătură, în literatură, cu utilizarea jocurilor video şi a altor activităţi vizual‑spaţiale, deşi ipoteza nu a fost testată direct în acest studiu.
Consecinţe pentru cercetare şi politici
Autorii consideră necesare studii suplimentare, cu proiectare reprezentativă şi metode standardizate, pentru a stabili dacă observaţiile reflectă o tendinţă generală şi durabilă sau fenomene specifice eșantionului analizat. Investigaţii longitudinale şi date din surse diverse (şcoli, servicii de sănătate, baze populaţionale) ar putea clarifica mecanismele din spatele schimbărilor.
În termeni practici, dacă tendinţa se confirmă, ea are implicaţii pentru sisteme de educaţie şi formare, politici de sănătate mintală şi programe de intervenţie timpurie, în special pentru grupurile vulnerabile (tineri şi persoane cu nivel de educaţie redus). Autorii nu propun, în materialul raportat, măsuri concrete, dar evidenţiază importanţa monitorizării continue a funcţiilor cognitive la nivel populaţional.
Pe scurt, studiul adaugă date la dezbaterea privind direcţia pe termen lung a abilităţilor cognitive umane: dacă efectul Flynn domina secolul XX, datele recente indică o evoluţie mai complexă în primele decenii ale secolului XXI, care merită verificată prin cercetări suplimentare şi abordări metodologice robuste.
