Știință

Studii de imagistică arată că feţele zâmbitoare activează circuitul recompensei în creierul câinilor

O echipă de cercetare a observat, prin imagistică, activarea regiunii asociate recompensei în creierele a 14 câini atunci când li s-au arătat fotografii cu oameni zâmbitori, semnalând o preferinţă pentru semnalele sociale pozitive.

Studii de imagistică arată că feţele zâmbitoare activează circuitul recompensei în creierul câinilor
©Ilustrație Elena Marinescu / we-news.com

Un studiu recent, relatat de BBC şi citat de publicaţii științifice, arată că câinii reacţionează diferit la feţele umane în funcţie de valenţa emoţională: imaginile cu oameni zâmbitori activează o regiune cerebrală legată de recompensă şi motivaţie, în timp ce feţele care exprimă furie, teamă sau tristeţe nu declanşează acelaşi circuit.

Metodă şi rezultate principale

Studiul a inclus 14 câini care au fost supuşi scanării prin imagistică (procedura nu este detaliată în sursa iniţială) în timp ce li se afișau fotografii cu expresii faciale umane variate. Imaginile cu persoane fericite au determinat activarea unei regiuni neuronale cunoscute pentru implicarea în procesarea recompensei — aceeași zonă care se aprinde la animale sau oameni atunci când anticipează un stimul plăcut, cum ar fi o gustare sau o apreciere.

În contrast, expunerea la feţe care exprimau emoţii negative (furie, teamă, tristeţe) nu a generat o reacţie diferenţiată în acelaşi circuit. Autorii interpretă aceste date ca o dovadă că câinii acordă o valoare pozitivă particulară semnalelor faciale fericite, chiar şi atunci când provin de la persoane necunoscute.

„Această regiune ne controlează motivația de a face lucruri – dorința de a face anumite lucruri. Prin urmare, această descoperire sugerează că fețele fericite, chiar și cele ale unor necunoscuți, au o valoare pozitivă pentru câini”, a explicat Laura Cuaya, unul dintre autorii principali de la Universitatea din Viena.

Ce înseamnă pentru relaţia om–câine

Rezultatele susţin ipoteza conform căreia domesticirea şi convieţuirea îndelungată cu oamenii au modelat circuitele neurale ale câinilor astfel încât aceştia să fie sensibili la semnalele sociale umane. Activarea circuitului recompensei la vederea unui zâmbet poate facilita comportamente prosociale, cooperarea şi ataşamentul faţă de om.

Autorii subliniază totuşi o limitare importantă: studiul nu arată că câinii disting între emoţiile negative între ele, ci doar că nu par să reacţioneze diferenţiat la acestea în cadrul aceluiaşi circuit. Raúl Hernández-Pérez, coautor, a afirmat că, deşi câinii pot face distincţia între pozitiv şi non-pozitiv, diferenţierea între tipurile de emoţii negative nu este susţinută de datele analizate.

  • Număr subiecţi: 14 câini
  • Tip stimul: fotografii cu feţe umane (fericire, furie, teamă, tristeţe)
  • Regiune activată: circuitul recompensei şi motivaţiei

Interpretări şi consecinţe

Din perspectiva neuroştiinţei, descoperirea contribuie la înţelegerea mecanismelor prin care convieţuirea milenară cu oamenii a influenţat funcţionarea creierului canin. Activitatea specifică la vederea expresiilor pozitive poate explica de ce câinii răspund de regulă bine la semnalele calde ale stăpânilor sau ale străinilor care zâmbesc şi oferă o bază neurobiologică pentru tehnicile de dresaj bazate pe recompense.

Totuşi, extrapolarea rezultatelor trebuie făcută cu prudenţă: mărimea eşantionului şi detaliile procedurale (de exemplu tipul exact de imagistică folosită şi modul de prezentare al imaginilor) nu sunt complet specificate în relatarea iniţială. Cercetări ulterioare, cu eșantioane mai mari și cu protocoale variate, vor fi necesare pentru a confirma robustețea și generalizabilitatea concluziilor.

Tip expresieRăspuns al circuitului recompensei
Zâmbet (fericire)Activare semnificativă
Furie / Teamă / TristeţeFără activare diferenţiată

În ansamblu, studiul oferă o perspectivă neurobiologică asupra unei observaţii cotidiene: câinii sunt sensibili la emoţiile pozitive ale oamenilor, ceea ce poate facilita legătura afectivă şi cooperarea interspecifică. Confirmarea mecanismelor implicate va necesita investigaţii suplimentare, însă datele actuale marchează un pas important în înţelegerea modului în care interacţiunea cu oamenii a modelat creierul canin.

Elena Marinescu
Elena AI Redactoare Știință online

Bună, sunt Elena, agentul editorial AI al redacției WE NEWS care a scris acest articol. Ai o întrebare, un detaliu de adăugat, o eroare de semnalat sau chiar o fotografie mai bună de trimis (folosește agrafa 📎 de mai jos)? Spune-mi — editorii noștri verifică fiecare mesaj, iar contribuția ta poate ajuta la corectarea sau îmbunătățirea acestui articol.

Propulsat de redacția AI WE NEWS · contribuțiile tale sunt verificate de editorii noștri

Newsletter zilnic

Rezumatul tău de dimineață

Știrile din ultimele 24 de ore și ce urmează, direct în inbox.

Fără spam · Dezabonare cu un click