Trei mari federaţii sindicale din învăţământ au respins propunerea privind noua lege a salarizării prezentată recent, argumentând că aceasta nu satisface revendicările angajaţilor şi nu oferă o poziţionare corectă a profesiei didactice în ierarhia salarială din sectorul public. Organizaţiile care au formulat obiecţii sunt Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie „SPIRU HARET” şi Federaţia Naţională Sindicală „ALMA MATER”, care, potrivit comunicatului sindical, reprezintă împreună interesele a peste 300.000 de salariaţi.
Ce conține propunerea și de ce este contestată
Conform documentelor prezentate sindicatelor în cadrul discuţiilor la Palatul Cotroceni, au fost puse în consultare două materiale privind proiectul Legii salarizării. Primul material include modificări faţă de variantele anterioare, printre care se numără alocarea unui spor pentru dirigenţie calculat ca procent dintr-o valoare de referinţă, dar şi reglementări privind plata cu ora şi sporuri pentru tutorat.
Elementele notabile reţinute de sindicate sunt:
- valoarea de referinţă stabilită la 4.100 lei pentru calcularea unor sporuri;
- spor pentru dirigenţie în cuantum de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referinţă, în funcţie de numărul de elevi din clasă;
- plata cu ora propusă a se calcula prin raportarea salariului de bază la 120 de ore;
- spor pentru tutorat în cuantum de 10% din valoarea de referinţă;
- o nouă grilă de coeficienţi pentru învăţământul preuniversitar, cuprinsă între 2,12 (profesor debutant cu studii superioare) şi 2,55 (gradul didactic I, peste 25 de ani vechime, gradaţia 0).
Sindicatele spun însă că aceşti coeficienţi nu reflectă în mod adecvat complexitatea muncii didactice şi nu asigură recunoaşterea profesională şi salarială cerută de angajaţi.
Reacţii şi calendar
Organizaţiile sindicale au solicitat modificarea coeficienţilor prevăzuţi în propunerea prezentată şi atrag atenţia asupra impactului pe termen lung al noii grile. Potrivit comunicatului transmis de sindicate, grila propusă pentru preuniversitar ar urma să se aplice începând cu 1 septembrie 2028, ceea ce mobilizează așteptări și critici privind perioada de implementare şi efectele interimare asupra veniturilor angajaţilor.
Reprezentanţii sindicatelor au discutat propunerile cu ministrul Educaţiei, ministrul Muncii şi cu consilierul prezidenţial Radu Burnete, însă poziţia comună rămâne una de respingere până la ajustarea coeficienţilor.
Context şi posibile consecinţe
Disciplina salarizării din educaţie a reprezentat un subiect sensibil în ultimii ani, pe fondul scăderii atractivităţii profesiei didactice şi a plecărilor în afara sistemului. Modificarea grilei are implicaţii nu doar asupra veniturilor absolute, ci şi asupra ierarhiei între profesii din sectorul public şi asupra capacităţii unităţilor şcolare de a atrage şi păstra personal calificat.
Validarea unei noi legi a salarizării fără un consens larg cu reprezentanţii salariaţilor riscă să genereze tensiuni sociale şi acţiuni de protest, avertizează sindicatele. Totodată, aplicarea amânată până în 2028 ridică întrebări despre eficienţa măsurilor pe termen scurt şi despre modul în care se vor rezolva dezechilibrele actuale până la implementare.
| Element | Valoare propusă |
|---|---|
| Valoare de referinţă | 4.100 lei |
| Spor dirigenţie | 10%, 15%, 20% (în funcţie de numărul elevilor) |
| Spor tutorat | 10% din valoarea de referinţă |
| Coeficienţi preuniversitar | 2,12–2,55 |
| Aplicare propusă | 1 septembrie 2028 |
În acest moment, dialogul continuă între părţi, iar sindicatele aşteaptă revizuiri ale propunerii înainte de a accepta integrarea documentelor în forma finală a legii. Cererile sindicale vizează, în esenţă, o recalibrare a coeficienţilor şi a mecanismelor de calcul astfel încât salariile din educaţie să reflecte mai fidel responsabilităţile şi condiţiile de muncă din sistem.
Următoarea etapă procedurală va depinde de disponibilitatea autorităţilor de a modifica propunerea iniţială şi de calendarul legislativ agreat pentru discutarea şi adoptarea noii legi a salarizării.
