Adoptarea tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială în România are două viteze distincte: utilizarea la nivel individual este extinsă, în timp ce companiile o integrează cu întârziere semnificativă. Potrivit unui sondaj AtlasIntel pentru Edge Institute, peste 83% dintre români au folosit deja instrumente AI în viaţa de zi cu zi. Datele Eurostat, citate de analiza CES AI Institute, arată însă că doar 5,2% dintre firmele din România cu cel puţin zece angajaţi raportau utilizarea AI în 2025, cel mai redus nivel din Uniunea Europeană.
Diferenţe de utilizare între persoane şi firme
Contrastul devine mai evident când se compară adopţia la locul de muncă: doar 15,4% dintre angajaţi declară că folosesc AI în activităţile profesionale, în timp ce un procent semnificativ (22%) apelează la instrumente AI când întâmpină dificultăţi în sarcini de serviciu, potrivit CES AI Institute.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Persoane care folosesc AI (viaţă personală) | 83% |
| Angajaţi care folosesc AI la locul de muncă | 15,4% |
| Firme (≥10 angajaţi) care utilizează AI | 5,2% (România) — medie UE: 20% |
Cauze posibile şi implicaţii economice
- Deficit de investiţii şi priorităţi: multe companii româneşti pot considera costurile iniţiale şi complexitatea implementării ca bariere majore;
- Pregătire şi competenţe: discrepanţa între abilităţile digitale disponibile în populaţie şi capacitatea organizaţională de a valorifica AI la scară industrială;
- Guvernanţă şi responsabilitate decizională: integrarea tehnologiilor necesită clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor, pentru a nu transforma analiza rapidă în decizii întârziate;
- Riscuri competitive: menţinerea pe ultimul loc în UE la utilizarea AI poate afecta productivitatea, inovaţia şi capacitatea de a adăuga valoare în lanţurile regionale şi europene.
Specialistul în transformare organizaţională Mohammed Benzakour avertizează că simpla utilizare a instrumentelor AI nu garantează decizii mai bune.
„Pe măsură ce tehnologia oferă mai multe informaţii şi mai multe opţiuni, devine esenţial ca oamenii să ştie ce urmăresc, ce riscuri sunt dispuşi să accepte şi cine îşi asumă decizia finală”— afirmaţie citată în analiza CES AI Institute. Benzakour subliniază că, fără clarificarea responsabilităţilor, AI poate genera mai multe analize fără a schimba rezultatele practice.
Aşteptări pentru firme şi politici publice
Consecinţele economice ale unui ritm lent de adoptare sunt multiple. Pe termen scurt, firmele pot pierde oportunităţi de eficientizare a proceselor, de reducere a costurilor operaţionale şi de îmbunătăţire a serviciilor pentru clienţi. Pe termen mediu şi lung, decalajul poate diminua competitivitatea companiilor româneşti pe pieţele europene, unde media utilizării AI este aproape de patru ori mai mare.
Intervenţia publică poate juca un rol cheie în reducerea acestui decalaj: programe de finanţare pentru digitalizare, scheme de consiliere tehnologico-organizaţională, parteneriate între mediul privat şi centre universitare pentru formarea de competenţe specifice. Totodată, claritatea reglementărilor privind responsabilitatea decizională asistată de AI şi guvernanţa datelor va fi esenţială pentru adoptarea pe scară largă.
Analiza disponibilă nu include date oficiale recente publicate de Institutul Naţional de Statistică sau de Banca Naţională; autorii rapoartelor utilizează însă sursele menţionate (AtlasIntel, CES AI Institute, Eurostat) pentru a evidenţia un pattern clar: românii adoptă AI în viaţa personală mult mai rapid decât organizaţiile care ar trebui să valorifice acea capacitate de lucru, cu implicaţii directe pentru productivitate şi adaptare la tehnologiile digitale.
Pentru companii, provocarea imediată este să transforme interesul şi competenţele existente la nivel individual în procese şi produse care aduc valoare adăugată. Pentru factorii de decizie publică, miza este să creeze condiţii care să stimuleze investiţiile şi să reducă fricţiunile organizatorice, astfel încât beneficiile AI să nu rămână doar la nivel de uz personal.
