Temperatura medie a suprafeţei oceanelor la nivel global a atins în luna iulie valoarea de 20,96°C, depăşind precedentul record de 20,89°C înregistrat în iulie 2023, a anunţat Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene. Datele acoperă regiunile dintre 60° latitudine nordică şi 60° latitudine sudică şi reflectă combinarea efectelor încălzirii globale cu dezvoltarea fenomenului El Niño în Pacific.
Context şi mecanisme
Specialiştii de la Copernicus pun nivelul neobişnuit de ridicat al temperaturii pe seama unui dublu factor: creşterea pe termen lung determinată de schimbările climatice şi influenţa ciclului natural El Niño, care încălzeşte apele din centrul şi estul Pacificului ecuatorial. Această concurenţă de factori amplifică încălzirea la suprafaţa mărilor şi oceanului şi poate modifica tiparele meteorologice pe termen scurt şi mediu.
„Iulie 2026 a fost a treia lună consecutivă de căldură excepţională în Europa de Vest”, a spus Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.
Efecte regionale: Europa de Vest
Copernicus semnalează că în Europa de Vest perioada iunie–iulie 2026 a fost cea mai caldă perioadă de două luni înregistrată până acum. Temperatura medie calculată pentru această zonă a ajuns la 21,62°C, cu o anomalie de +2,79°C faţă de valorile climatologice obişnuite.
Persistenţa unor sisteme de presiune atmosferică ridicată a favorizat acumularea de aer cald deasupra regiunii, iar solurile uscate au redus capacitatea naturală de răcire, accentuând valurile de căldură locale. Consecinţele raportate includ scăderea precipitaţiilor, niveluri foarte scăzute ale umidităţii solului şi debite fluviale sub media sezonieră, cu impact asupra agriculturii, aprovizionării cu apă şi navigaţiei pe râu.
- Secete extinse şi reducerea debitului râurilor;
- Creşterea riscului şi extinderea sezonului incendiilor de vegetaţie;
- Presiuni asupra aprovizionării cu apă şi asupra producţiei agricole.
„Schimbările climatice creează tot mai des condiţii favorabile incendiilor, iar sezonul acestora se extinde spre nord”, a declarat Laurence Rouil, director al Serviciului de Monitorizare a Atmosferei din cadrul Copernicus.
Implicaţii şi perspective
Valoarea record a temperaturii suprafeţei oceanice este relevantă din mai multe motive: oceanele absorb cea mai mare parte a excesului de căldură generat de gazele cu efect de seră, iar încălzirea lor pune presiune pe ecosisteme marine, intensifică fenomenele meteorologice extreme şi poate modifica circulaţia atmosferică şi oceanică. Persistenţa unui El Niño moderat spre puternic în următoarele luni, aşa cum indică prognozele, sugerează că anomaliile termice ale oceanului ar putea rămâne ridicate.
Pentru Europa de Vest şi pentru ţările din proximitatea mărilor, aceste evoluţii implică necesitatea consolidării capacităţii de management al riscurilor: planuri de gospodărire a apei, adaptarea agriculturii la secetă, prevenirea incendiilor şi întărirea infrastructurii de protecţie civilă. Monitorizarea continuă a parametrilor oceanici şi atmosferici de către reţele precum Copernicus va rămâne esenţială pentru anticiparea impactului pe termen scurt şi mediu.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Temperatura medie suprafaţă oceane (iulie 2026) | 20,96°C |
| Record anterior (iulie 2023) | 20,89°C |
| Temperatura medie Europa de Vest (iunie–iulie 2026) | 21,62°C (anomalie +2,79°C) |
În absenţa unor măsuri ambiţioase la nivel global pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, asemenea recorduri climatice pot deveni tot mai frecvente, cu efecte palpabile asupra economiilor şi mediilor naturale. Următoarele luni vor oferi indicaţii asupra duratei şi intensităţii episodului El Niño şi, implicit, asupra evoluţiei temperaturii oceanelor.
