Preşedintele României, Nicușor Dan, a declarat marţi, în discursul susţinut cu ocazia absolvirii Institutului Naţional al Magistraturii (INM), că nivelul de încredere al cetăţenilor în sistemul de justiţie este de doar 25%, apreciind acest procent drept un semnal clar că întreaga clasă profesională — magistraţi, instituţii şi administratori ai actului de justiţie — trebuie să identifice şi să corecteze deficienţele care determină această percepţie.
Apel la responsabilitate colectivă
Potrivit materialului publicat de preşedinte pe pagina sa de Facebook, serviciul de justiţie a fost descris ca un serviciu public care se adresează societăţii şi al cărui succes este măsurat, în ultimă instanţă, de gradul de încredere al cetăţenilor. Nicușor Dan a atras atenţia că menţinerea actualului nivel de încredere înseamnă, în esenţă, că „toţi facem ceva greşit” şi a subliniat necesitatea unor corecţii colective.
Tentaţii profesionale şi așteptări sociale
În discurs, şeful statului le-a transmis noilor magistraţi că profesia aleasă implică atât responsabilitate, cât şi satisfacţii, dar vine şi cu riscuri de natură morală şi profesională. El a avertizat asupra tentaţiilor care pot afecta actul de justiţie, printre care a enumerat aroganţa, suficienţa şi conformismul, îndemnând la rezistenţă faţă de aceste capcane şi la curajul exprimării unei opinii personale argumentate.
„Cel mai important indicator este încrederea oamenilor în sistemul de justiţie, iar dacă această încredere rămâne la actualul nivel de 25%, înseamnă că toţi împreună facem ceva greşit.”
Referitor în mod specific la activitatea procurorilor, preşedintele a subliniat că societatea are aşteptări concrete, fireşti, în domenii sensibile precum combaterea violenţei în familie, a traficului de droguri şi, în mod special, a corupţiei.
Optimism temperajat pentru reformă
Chiar dacă a recunoscut problemele de percepţie, Nicușor Dan şi-a exprimat convingerea că evoluţia poate fi una pozitivă. El a apreciat existenţa unei „bune-credinţe” în rândul profesioniştilor şi a spus că este necesar să fie organizată această bună-credinţă individuală într-un sistem funcţional. Preşedintele şi-a exprimat optimismul că, prin activitatea noilor magistraţi, se poate ajunge într-un termen rezonabil la un echilibru şi la îmbunătăţirea percepţiei de dreptate în ţară.
Implicări practice şi consecinţe
Declaraţiile şefului statului readuc în atenţie două dimensiuni esenţiale pentru evoluţia sistemului judiciar:
- necesitatea consolidării încrederii publice în actul de justiţie, măsură ce poate influenţa legitimitatea deciziilor judiciare şi eficacitatea politicilor publice;
- importanţa eticii profesionale şi a integrităţii în carierele magistraţilor, pentru a limita fenomenele de aroganţă, conformism sau alte derapaje care afectează percepţia socială.
Mesajul transmis la INM vine într-un context în care România continuă să discute despre reforme instituţionale şi mecanisme de creştere a transparenţei şi responsabilităţii în sistemul judiciar. Deşi preşedintele nu a propus în cadrul acestei intervenţii măsuri concrete sau iniţiative legislative, apelul la responsabilitate colectivă şi la valorificarea noii generaţii de magistraţi pot avea ecou în dezbaterile publice şi în prioritizarea politicilor care vizează consolidarea statului de drept.
| Aspect menţionat | Accent pus de preşedinte |
|---|---|
| Încredere în justiţie | 25% — semnal de alarmă |
| Tentaţii profesionale | Aroganţă, suficienţă, conformism |
| Aşteptări ale societăţii | Combaterea violenţei în familie, traficului de droguri, corupţia |
Discursul a fost relatat printr-o postare oficială a preşedintelui pe Facebook; declaraţia reflectă poziţia publică transmisă cu ocazia evenimentului din cadrul INM şi se adresează în special noii generaţii de magistraţi, cărora le revine, în opinia şefului statului, o responsabilitate majoră în restaurarea încrederii cetăţenilor.
