O echipă interdisciplinară de arheologi a readus în atenţie prezenţa populaţiilor stepelor în spaţiul românesc după descoperirea unui complex funerar vechi de peste 5.000 de ani în apropierea Dunării, în judeţul Galaţi. Săpăturile preventive efectuate pe un amplasament din comuna Băleni — punctul Movila/Kurganul „Bisericuţa” (Movila Călugăriţa), pe partea stângă a drumului naţional DN 24D Galaţi–Bârlad — au scos la iveală patru morminte de înhumaţie, dintre care unul dublu, atribuite culturii Yamnaya.
Detaliile descoperirii şi echipa
Cercetarea arheologică a fost realizată în cadrul contractelor de descărcare arheologică derulate de Centrul Interdisciplinar de Cercetare în Arheologie şi Patrimoniu Cultural (CICAPC) al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, în colaborare cu societatea Customline Energy SRL. Echipa de teren a fost formată din conf. univ. dr. Mihaela Iacob, cercetător dr. Petre Colţeanu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii) şi muzeograf dr. Paul Ciobotaru (Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci).
Caracteristicile mormintelor
Complexul funerar include:
- patru gropi de înhumaţie, dintre care una cu două inhumaţii;
- amenajarea unei camere de acces sau vizitare în colţul de sud‑est al gropii duble;
- defuncţii poziţionaţi predominant întinşi pe spate, cu braţele alipite corpului;
- picioarele iniţial îndoite la genunchi, care ulterior au căzut pe o parte în unele cazuri;
- unul dintre morminte prezintă craniul depus mai sus decât restul scheletului, în dreptul antebraţului mâinii stângi.
| Element | Observaţie |
|---|---|
| Număr morminte | 4 (inclusiv 1 dublu) |
| Poziţie schelet | întins pe spate, braţe de‑a lungul corpului |
| Alte elemente | cameră de acces, craniu depus ne‑anatomic |
Indiciile materiale şi interpretările
Complexul funerar a furnizat indicii privind practicile rituale şi tehnice ale înmormântării. În structura mormintelor s-au evidenţiat urme care sugerează existenţa unor bârne de lemn şi prezenţa hidroxidului de calciu, iar pe unele elemente antropice sau pe sol s‑a observat presărarea de ocru. Aceste elemente pot indica metode de amenajare sau tratare a cavităţilor funerare şi a corpului înainte de acoperire.
Asocierea cu cultura Yamnaya, menţionată în primele rapoarte, are relevanţă din perspectiva istorico‑culturala: această comunitate este recunoscută în literatura arheologică pentru rolul său în domesticirea calului şi pentru utilizarea pe scară largă a carelor, trăsături care au influenţat mobilitatea şi comunicarea în vaste regiuni europene şi asiatice. Descoperirea în zona Dunării contribuie la cartografierea răspândirii culturilor stepelor în Europa sud‑estica.
Următorii paşi şi consecinţe pentru cercetare
Analizele arheozoologice, antropologice şi de laborator (datare, analize ale ocrului, studiul eventualelor resturi organice asociate) sunt necesare pentru a clarifica cronologia exactă, statutul social al indivizilor înhumaţi şi natura relaţiilor cu alte grupuri contemporane. Situaţia descoperită poate modifica, în timp, înţelegerea migraţiilor şi a contactelor culturale în bazinul Dunării în mileniul al III‑lea î.Hr.
Lucrările făcute în regim preventiv, ca parte a contractelor cu mediul privat, subliniază importanţa cercetării arheologice integrate în etapa de proiectare a unor intervenţii pe teren, pentru identificarea şi protejarea patrimoniului. Rezultatele preliminare au fost aduse la cunostinţa publicului şi comunităţilor ştiinţifice prin intermediul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi şi al muzeelor implicate.
Continuarea investigaţiilor va permite stabilirea unor concluzii solide privind apartenenţa culturală şi cronologia sitului, precum şi interpretarea contextului funerar în raport cu alte descoperiri Yamnaya din regiune.
