Ministerul Educației a introdus în proiectul de organizare a Evaluării Naționale 2027 o modificare substanțială a mecanismului de corectare a lucrărilor, care ar schimba ordinea intervențiilor atunci când primii doi evaluatori acordă note diferite. Măsura are scopul declarat de a reduce numărul lucrărilor îndreptate spre recorectare, dar a generat îngrijorări în rândul cadrelor didactice cu privire la riscul unei evaluări mai puțin obiective.
Schimbarea procedurală propusă
Până în prezent, fiecare lucrare la Evaluarea Națională era corectată de doi profesori. Dacă nota acordată de cei doi diferă cu mai puțin de 1 punct, nota finală este media lor. În cazul în care diferența depășea 1 punct, lucrarea era trimisă pentru recorectare către alți doi evaluatori (corectorii 3 și 4), dintr-un alt centru de examinare.
Conform proiectului pentru 2027, fluxul se schimbă astfel:
- Dacă diferența între notele inițiale este sub pragul stabilit: se aplică în continuare media.
- Dacă diferența depășește pragul — 1 punct la limba română sau 0,5 puncte la matematică — platforma transmite întâi celor doi evaluatori mesajul de a-și revedea propriile corecturi.
- Doar dacă niciunul dintre cei doi corectori nu este dispus să-și recalculeze nota într-un sens care să reducă diferența, lucrarea este atribuită ulterior corectorilor 3 și 4.
| Disciplina | Pragul de intervenție |
|---|---|
| Limba română | 1,00 punct |
| Matematică | 0,50 puncte |
Argumente oficiale și reacții din sistem
Autorii propunerii susțin că procedura va reduce numărul de lucrări care ajung la recorectare, optimizând timpul și resursele alocate procesului de examinare. Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a explicat că mecanismul urmărește reducerea recorectărilor și că notificarea celor doi corectori le oferă oportunitatea de a-și reconsidera evaluarea, fără a fi însă obligat niciunul să-și schimbe nota.
„Noi sperăm ca prin mecanismul ăsta să mai reducem numărul de lucrări recorectate. Eu știu care e temerea, temerea este să nu fii influențat de evaluarea celuilalt. Dar, de fapt, așa cum am gândit mecanismul, te face mai atent un pic.”
În schimb, mai mulţi profesori şi analişti din domeniul educaţiei și-au exprimat rezerve serioase. Unii cadre didactice consideră că procedura ar putea favoriza "negocierea" între corectori, adică o apropiere a notelor printr-o discuţie sau presiune între cei doi evaluatori, în locul unui al doilea control independent care să detecteze erorile de corectură.
Cătălin Ciupală, profesor de matematică, a atras atenția că, în sistemul actual, nu există un mecanism larg de semnalare a greşelilor individuale, iar obligarea evaluatorilor să-şi revizuiască notele nu rezolvă problemele de fond care generează variaţii mari între note sau creşteri importante după contestaţii.
Posibile consecinţe pentru elevi şi familie
Schimbarea procedurală poate avea efecte practice directe asupra elevilor şi părinţilor: modificările din etapa de revizuire internă ar putea reduce numărul contestaţiilor rezultând din erori evidente de corectură, dar în acelaşi timp ar putea lăsa mai puţine garanţii că evaluarea este complet independentă. Pentru familii, certificarea corectitudinii notei devine mai puţin transparentă dacă recorectarea externă devine un pas suplimentar doar în ultimă instanţă.
Câteva întrebări deschise
- Cum va fi monitorizată independența procesului atunci când primii doi corectori sunt rugaţi să-şi revizuiască propriile note?
- Ce statistici vor fi publicate despre câte lucrări au revenit pentru reformulare internă şi câte au ajuns efectiv la corectorii 3 şi 4?
- Vor exista sancţiuni sau proceduri disciplinare în cazul în care se constată «aranjamente» între evaluatori?
Proiectul încă urmează circuitul de avizare şi dezbatere publică, astfel că forma finală a procedurii poate suferi modificări. Rămâne de văzut dacă autorităţile vor completa acest mecanism cu garanţii suplimentare pentru asigurarea obiectivităţii și transparenței sau cu date publice care să permită verificarea eficienţei măsurii propuse.
