Progresul lucrărilor şi repere financiare
Lucrările de modernizare a liniei de cale ferată care leagă Capitala de graniţa cu Bulgaria înregistrează, potrivit unui anunţ al CFR Infrastructură, un stadiu fizic de 12% la data de 31 iulie 2026. Obiectivul – inclus în Lotul 2 al proiectului „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre stațiile CF București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră” – are o valoare contractuală de 2,108 miliarde lei, fără TVA.
Contractul este executat de asocierea RailWorks, condusă de Arcada Company, cu participarea Alstom Transport (aproximativ 25% din contract). Durata estimată până la redeschiderea completă a circulaţiei pe traseul modernizat este septembrie 2028.
Ce lucrări sunt prevăzute
Intervenţia este complexă şi acoperă mai multe componente tehnice şi funcţionale ale infrastructurii feroviare:
- modernizarea infrastructurii şi a suprastructurii căii ferate pe circa 93,45 km;
- electrificarea întregului traseu;
- modernizarea instalaţiilor de semnalizare şi telecomunicaţii şi implementarea sistemului ERTMS Nivel 2 (inclusiv echipări ETCS Nivel 2 şi GSM‑R);
- dublarea liniei pe sectorul Daia–Frăteşti pentru aproximativ 4,2 km;
- construcţia unui viaduct de aproximativ 323 m la Daia, necesar în zona cu teren instabil şi pentru asigurarea circulaţiei trenurilor de marfă;
- reabilitarea podurilor, podeţelor, clădirilor şi peroanelor;
- construirea substaţiilor de tracţiune la Jilava şi Frăteşti;
- măsuri pentru protecţia mediului şi pentru conectivitate ecologică.
Sectorul Vidra–Comana (12,02 km) nu face parte din Lotul 2, fiind inclus în Lotul 1 al obiectivului.
Impact pentru mobilitate şi transport de mărfuri
Modernizarea, prin electrificare şi implementarea ERTMS Nivel 2, ar trebui să aducă avantaje pe două paliere principale: creşterea vitezei şi siguranţei pentru traficul de călători şi o capacitate îmbunătăţită pentru trenurile de marfă. Dublarea liniei pe sectorul Daia–Frăteşti şi viaductul de la Daia sunt lucrări orientate în mod expres către fluidizarea circulaţiei trenurilor de marfă, esenţială pentru hub‑urile logistice din regiune şi pentru legătura cu porturile şi punctele de trecere a frontierei.
Pe termen mediu, modernizarea ar putea reduce timpii de parcurs între Bucureşti şi Giurgiu, consolida legătura cu punctul de frontieră şi facilita tranzitul bunurilor între România şi Bulgaria, dar şi spre coridorul sud‑est european.
Aspecte tehnologice şi organizatorice
Alstom are responsabilităţi clare în cadrul contractului: furnizarea soluţiilor de electrificare şi a echipamentelor pentru semnalizare şi control digital al trenurilor. Implementarea ERTMS Nivel 2 presupune adaptări la nivel naţional pentru interoperabilitate şi implică lucrări atât la infrastructura de cale, cât şi la echipamentele de bord ale materialului rulant care va circula pe acest traseu.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Stadiu fizic (31.07.2026) | 12% |
| Valoare contract | 2,108 miliarde lei (fără TVA) |
| Lungime Lot 2 | 93,45 km |
| Termen estimat redeschidere | septembrie 2028 |
Aspecte de mediu şi constrângeri locale
Proiectul prevede măsuri pentru protecţia mediului şi asigurarea conectivităţii ecologice, elemente care vizează atât fauna care utilizează coridoarele naturale, cât şi gestionarea impactului asupra terenurilor cu instabilitate geologică, caz în care a fost prevăzută construirea viaductului la Daia. Lucrările în zone sensibile vor necesita monitorizare suplimentară şi coordonare cu autorităţile locale şi de mediu.
Ce urmează şi riscurile de calendar
Deşi progresul în teren este concretizat prin procentul de execuţie, avansul fizic trebuie pus în raport cu termenele contractuale şi cu dependenţele externe: obţinerea avizelor, livrarea echipamentelor de semnalizare, adaptările necesare la infrastructura existentă şi condiţiile geotehnice în sectoarele cu teren instabil. Oricare dintre aceste elemente poate influenţa ritmul lucrărilor şi data finalizării estimate.
Pentru autorităţile şi operatorii de transport din Giurgiu, următoarele etape de urmărit sunt: consolidarea fluxului de aprovizionare cu materiale şi echipamente, programul de testare a sistemelor ERTMS/ETCS şi planurile de operare pentru perioada de tranziţie între infrastructura veche şi cea nouă.
Pe măsură ce lucrările avansează, impactul economic local — prin contracte de execuţie, prestări servicii şi posibilă creştere a mobilităţii — va deveni mai clar; până atunci, monitorizarea atentă a ritmului de execuţie rămâne esenţială.
