La mai mult de un an de la adoptare, Legea privind echilibrul de gen în conducerea companiilor listate nu a produs, în termeni neti, o creștere a prezenței femeilor în consiliile de administrație analizate. În intervalul de 472 de zile dintre intrarea legii în vigoare și termenul-limită de conformare (30 iunie 2026), numărul total al femeilor din consiliile monitorizate nu a înregistrat o majorare netă, arată studiul „Legea care nu se aplică”, realizat de Cristina Chiriac, doctor în economie și președinta CONAF.
Diferenţe între companiile controlate de stat şi cele private
Analiza evidenţiază un contrast net între entităţile controlate de stat şi cele private comparabile: companiile în care statul deține controlul au respectat pragurile impuse de lege în proporție de 60%, în timp ce doar 29,2% dintre firmele private au atins obiectivul legal. Studiul mai arată că, în societățile controlate de un acționar persoană fizică de sex masculin, femeile ocupă numai 13,9% din locurile din consilii, pe când în companiile cu control instituțional ponderea urcă la 31,2%.
De asemenea, există 25 de consilii de administrație compuse exclusiv din bărbați, iar eliminarea deficitului faţă de pragurile legale ar necesita 43 de numiri în 33 de companii. În 23 dintre societăţi ar fi suficientă o singură femeie în plus pentru a atinge pragurile prevăzute de legislaţie.
Mecanismele selecţiei, esenţiale pentru schimbare
Autoarea studiului subliniază că problema nu trebuie redusă la simple cote sau la acuzaţii de discriminare, ci trebuie privită din perspectiva modului în care sunt identificate şi evaluate candidaturile pentru poziţiile de conducere. Accentul este pus pe cercurile din care provin candidaţii, criteriile folosite pentru comparare şi nivelul de transparentizare a motivaţiilor pentru o anumită numire.
„Nu discutăm despre înlocuirea meritului cu genul”
Această formulare, prezentă în documentul analizat, scoate în evidenţă preocuparea ca obiectivul de echilibru de gen să nu fie prezentat ca un compromis al competenţei, ci ca un element integrat al criteriilor de selecţie şi guvernanţă.
- Perioadă analizată: 472 de zile de la intrarea legii în vigoare până la termenul de conformare.
- Rezultat net: nicio creștere netă a numărului de femei în consiliile analizate.
- Diferenţe de proprietate: 60% conformare la stat vs. 29,2% în privat.
Context legislativ şi consecinţe practice
Legea nr. 11/2025, care a modificat Legea nr. 24/2017 și transpune directiva europeană privind echilibrul de gen, a impus societăților listate obiective clare până la data de 30 iunie 2026. Conform celor semnalate în studiul citat, respectarea formală a termenului nu s-a tradus, în practică, printr-un transfer net de mandate către candidate femei la scară mare. Aceasta ridică întrebări despre eficienţa instrumentelor legislative atunci când nu sunt susţinute de practici de recrutare şi guvernanţă corporativă schimbate substanţial.
Din perspectivă economică şi de piaţă de capital, deficitul de reprezentare poate afecta percepţia investitorilor privind transparenţa proceselor decizionale şi diversitatea de viziune la nivel de strategie. Implementarea efectivă a regulilor cere, potrivit studiului, nu doar numirea de persoane pe criteriu de gen, ci şi reformarea procedurilor de selecţie: criterii de competenţe clar definite, acces extins la candidaţi din afara reţelelor tradiţionale şi justificări publice ale alegerilor făcute.
Studiul identifică, astfel, un potenţial rapid de corecţie: o serie relativ limitată de numiri (43) ar acoperi decalajul faţă de pragurile legale pentru lista analizată. Rămâne însă întrebarea dacă schimbările vor veni din presiune reglementară, din iniţiative voluntare ale pieţei sau din politici publice suplimentare care să sprijine formarea şi includerea femeilor în rezervele de conducere ale companiilor listate.
