România este obligată, prin angajamentele asumate la aderarea la Uniunea Europeană, să adopte euro, însă momentul tranziției depinde de îndeplinirea criteriilor de convergență, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. În declarațiile făcute după intrarea Bulgariei în zona euro, șeful BNR a precizat că, în prezent, România nu îndeplinește niciun criteriu necesar și că pregătirea economică va necesita „câțiva ani buni”.
Stadiul actual al convergenţei
Raportul de convergență al Băncii Centrale Europene, publicat în iunie 2026, confirmă că România rămâne departe de pragurile cerute pentru adoptarea monedei unice. Datele evidenţiate în raport arată diferenţe semnificative faţă de valorile de referinţă pentru trei indicatori esenţiali: inflaţia, deficitul bugetar şi datoria publică.
| Indicator | România (ultimo raport) | Valoare de referință / observaţie |
|---|---|---|
| Inflaţie medie anuală (2025) | 8,4% | Referinţă: 2,7% |
| Deficit bugetar (2025) | 7,9% din PIB | Prag: 3% din PIB |
| Datorie publică (2025) | 59,3% din PIB (estimat 61,6% în 2026) | Fără menţiune de prag uniform în raport |
Un alt pas obligatoriu înaintea adoptării monedei euro — participarea la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II) — nu a fost făcut încă de România, ceea ce prelungește perioada necesară pentru pregătire.
Deficitul, problema principală
Guvernatorul BNR a pus accentul pe deficitul bugetar ca pe principalul obstacol: reducerea acestuia sub pragul de 3% din PIB este văzută drept prioritatea numărul unu, pentru că dezechilibrele fiscale se transmit către deficitul extern și către inflaţie. În acest context, Isărescu a atras atenţia asupra limitărilor instrumentelor de politică monetară în condițiile unor dezechilibre fiscale profunde.
„Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită.”
BNR remarcă că, pe lângă deficit, trebuie analizate şi aspecte precum competitivitatea economiei şi stabilitatea conturilor externe. De asemenea, trecerea la euro presupune ajustări structurale şi politici fiscale prudente pe termen mediu.
- Reducerea deficitului sub 3% din PIB este esenţială pentru a intra pe drumul convergenţei.
- Stabilizarea datoriei publice şi a contului curent sunt condiţii suplimentare pentru menţinerea sustenabilităţii.
- Participarea la ERM II rămâne o etapă obligatorie care nu a fost parcursă.
Consecinţele economice şi calendarul realist
Intrarea Bulgariei în zona euro la 1 ianuarie 2026 a relansat discuţiile despre calendarul României, dar guvernatorul BNR evită asumarea unui termen concret. Argumentele sunt strict legate de indicatorii macroeconomici: o rată a inflaţiei apropiată de referinţă, un deficit bugetar redus şi stabilitatea cursului sunt condiţii care cer politici fiscale şi structurale ferme, dar şi timp.
Pe termen scurt, aceasta înseamnă presiune pentru consolidare bugetară şi pentru măsuri care să nu amplifice vulnerabilităţile externe. Pe termen mediu, adoptarea monedei unice presupune nu doar convergență numerică, ci și adaptări administrative, contabile şi financiare în sectoarele public şi privat, precum şi o comunicare clară către agenţii economici şi populaţie privind tranziţia.
În lipsa unor date noi privind planuri guvernamentale concrete de ajustare, perspectiva rămâne una de termen lung. BNR, prin vocea guvernatorului, pledează pentru o abordare prudentă: aderarea este o obligație, dar realizarea ei trebuie să respecte criteriile economice și calendarul realist determinat de convergenţa efectivă a indicatorilor macroeconomici.
