Programul de colectare selectivă a deşeurilor din municipiul Giurgiu este blocat, iar containerele inteligente achiziţionate printr-un proiect cu fonduri europene nu sunt funcţionale de aproximativ doi ani, au precizat sursele locale. Deşi locuitorii au primit cartele pentru utilizarea pubelelor digitale, acestea nu pot fi folosite în prezent.
Stadiul proiectului şi cauzele blocajului
Potrivit viceprimarului Ionel Muscalu, în cadrul proiectului au fost amplasate 80 de insule ecologice digitalizate, fiecare încasetată cu câte cinci containere cu capacitatea de 1,1 metri cubi. Instalarea fizică a echipamentelor a fost finalizată, dar pubelele nu funcţionează din mai multe motive care împiedică punerea în exploatare:
- absenţa unui operator de salubritate care să preia şi să gestioneze golirea containerelor inteligente;
- lipsa alimentării cu energie electrică la nivelul unor insule, ceea ce face imposibilă utilizarea sistemului digital;
- nefinalizarea reglementărilor la nivelul Organizaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Management eficient pentru un judeţ curat”, necesare pentru punerea în aplicare a procedurilor operaţionale.
„Prin proiect au fost amplasate 80 de insule ecologice digitalizate, supraterane, încasetate cu cinci containere de 1,1 metri cubi, iar acestea vor fi funcţionale în momentul preluării de către operatorul de salubritate, respectiv la reglementarea situaţiei în cadrul ADI 'Management eficient pentru un judeţ curat'.” — Ionel Muscalu, viceprimar
Impact local şi resurse investite
Proiectul viza acoperirea unui număr estimat de aproximativ 16.000 de locuitori din municipiul Giurgiu. Valoarea investiţiei finanţate din fonduri europene depăşeşte 6 milioane de lei, sumă alocată pentru achiziţia şi montarea insulelor ecologice digitalizate.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Număr insule ecologice | 80 |
| Containere per insulă | 5 |
| Capacitate container | 1,1 m3 |
| Beneficiari vizaţi | 16.000 locuitori |
| Valoare proiect | peste 6 milioane lei |
Blocajul tehnic şi administrativ produce efecte practice: locuitorii continuă să folosească soluţii tradiţionale de colectare a deşeurilor, iar posibilităţile de sortare la sursă rămân reduse. Implementarea întârziată a sistemului digital poate întârzia şi atingerea ţintelor de reciclare şi reducerea cantităţilor de deşeuri trimise la groapă.
Paşi rămaşi şi consecinţe potenţiale
Conform declaraţiilor oficiale, containerele vor deveni funcţionale după următoarele etape procedurale:
- stabilirea şi desemnarea unui operator de salubritate care să preia activitatea;
- reglementarea cadrului de funcţionare în cadrul ADI „Management eficient pentru un judeţ curat”;
- asigurarea alimentării cu energie electrică şi punerea în funcţiune a componentelor digitale.
Pe termen scurt, amânarea operationalizării poate conduce la risipa resurselor investite până în prezent şi la frustrare în rândul cetăţenilor care au primit deja cartele de acces. Pe termen mediu, întârzierea implementării reduce potenţialul proiectului de a îmbunătăţi rata colectării selective şi de a diminua impactul asupra mediului urban.
În absenţa unor date suplimentare oficiale, nu se pot estima termene ferme pentru remedierea situaţiei. Autorităţile locale au indicat paşii procedurali necesari, dar punerea în aplicare depinde acum de decizii la nivelul operatorilor şi al ADI.
Reamintim că utilizarea eficientă a sistemelor digitalizate de colectare a deşeurilor presupune atât infrastructură tehnică funcţională, cât şi organizare operaţională şi informarea corectă a populaţiei, elemente care rămân, la Giurgiu, în curs de clarificare.
