Drumul de mare viteză București–Giurgiu intră în etapa de analiză a variantelor de traseu, potrivit unui anunţ publicat de Compania Naţională de Investiţii în Roşii (CNIR). Proiectantul a transmis mai multe propuneri de variantă, iar primele două soluţii care vor obţine cel mai bun punctaj în analiza AMC‑1 vor fi selectate pentru evaluări detaliate în faza AMC‑2.
Obiectivele proiectului şi conexiunile planificate
Drumul are ca scop principal realizarea unei legături rapide şi sigure între Capitală şi municipiul Giurgiu, precum şi conectarea la punctul de trecere a frontierei Giurgiu–Ruse şi la autostrada Ruse–Veliko Tarnovo, aflată în construcţie în partea bulgară a Dunării. În anunţ se precizează că variantele analizate asigură, de asemenea, conexiuni cu:
- A1 Bucureşti–Piteşti;
- A0 — Autostrada Bucureştiului;
- A2 — Autostrada Soarelui;
- viitoare investiţii, între care A6 Bucureşti–Alexandria.
Proiectul este gândit astfel încât punctul final al traseului să fie corelat cu autostrada în lucru din Bulgaria, pentru a facilita tranzitul internaţional şi transportul la standarde europene între Bucureşti şi Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Giurgiu–Ruse.
Contract şi durată
Prestatorul de servicii selectat pentru etapa de proiectare este asocierea Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. (lider) – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik A.Ş. Valoarea contractului pentru faza de proiectare este de 33 de milioane de lei, iar perioada estimată pentru realizarea proiectului şi a lucrărilor conexe este de 18 luni.
| Element | Detaliu |
|---|---|
| Prestator | Asociere Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Muşavirlik A.Ş. |
| Valoare contract | 33 milioane lei |
| Durata estimată | 18 luni |
| Etape de analiză | AMC‑1 (analiză iniţială) → AMC‑2 (etapă următoare pentru primele două variante) |
Impact local şi regional
Realizarea unui drum de mare viteză între Bucureşti şi Giurgiu ar putea modifica fluxurile de trafic şi accesibilitatea regiunii. Conexiunile propuse către autostrăzile A1, A0 şi A2 ar facilita transferul de marfă şi călători între Capitală, sudul României şi Bulgaria, în special prin PTF Giurgiu–Ruse. Documentul CNIR menţionează anticipat câteva efecte scontate: creşterea siguranţei rutiere, reducerea timpilor de deplasare şi scăderea poluării prin eficientizarea traficului.
Pentru judeţul Giurgiu, o infrastructură rutieră la standarde de mare viteză ar putea încuraja investiţii, ar îmbunătăţi legătura cu piaţa de consum din Bucureşti şi ar sprijini activităţile comerciale transfrontaliere. Legătura directă cu autostrada Ruse–Veliko Tarnovo din Bulgaria poate ridica capitalul logistic al PTF‑ului Giurgiu–Ruse pe coridoarele sudice europene.
Criterii de selecţie şi etapele următoare
În etapa AMC‑1 se realizează studiul legăturilor de trafic asigurate de fiecare variantă, iar selecţia pentru AMC‑2 ţine cont de criterii tehnice, economice şi de mediu. Primele două variante cu cel mai bun punctaj vor trece la analiză detaliată. Ulterior vor urma avizele de mediu, permisele şi, după caz, aprobările pentru exproprieri şi lucrări complementare.
Factorii care vor influenţa decizia includ: costurile de realizare, integrarea cu infrastructura existentă şi planificată, impactul asupra mediului şi fezabilitatea tehnică în zona traseului. În această fază CNIR şi proiectantul colecţionează date şi modelează scenarii pentru a fundamenta recomandarea finală.
Context transfrontalier
Armonizarea punctului final al traseului cu autostrada în lucru în Bulgaria urmăreşte continuitatea coridorului rutier între cele două ţări. Această legătură este relevantă pentru traficul de tranzit, dar şi pentru transportul de mărfuri şi turişti între România şi regiunea sud‑est europeană.
Etapele administrative următoare includ finalizarea AMC‑2 pentru variantele selectate, obţinerea avizelor necesare şi, în funcţie de rezultate, lansarea procedurilor pentru execuţia lucrărilor. Rămâne de urmărit calendarul CNIR şi deciziile privind finanţarea etapelor de execuţie.
Pe măsură ce procesul de avizare şi proiectare avansează, autorităţile locale din Giurgiu şi operatorii de infrastructură vor avea rol în consultările publice şi în stabilirea rutelor finale, pentru a asigura compatibilitatea cu planurile urbanistice şi cu nevoile comunităţilor afectate.
