O avarie produsă miercuri, 9 septembrie, la conducta de aducțiune Dărmănești–Bacău a provocat întreruperi sau furnizare intermitentă a apei pentru zeci de mii de locuitori ai municipiului Bacău. Problemele s-au prelungit timp de trei zile, în ciuda declaraţiilor iniţiale ale operatorului de sistem conform cărora rezerva era suficientă şi nu exista riscul ca oraşul să rămână fără apă.
Reacţii publice absente de la o formaţiune aflată la putere
În primele zile ale crizei, în timp ce numeroşi locuitori reclamau program de furnizare nerespectat şi presiune insuficientă, reprezentanţii filialei judeţene a AUR nu au emis o reacţie publică identificată de jurnaliști. Tăcerea este cu atât mai remarcată cu cât AUR deţine funcţii executive în administraţia locală: un viceprimar în Primăria Municipiului Bacău şi un vicepreşedinte în Consiliul Judeţean Bacău.
Conform solicitării adresate conducerii judeţene a partidului, deputata Diana Enache a explicat atribuţiile viceprimarului AUR, Dragoş Ştefan, în raport cu compania de apă şi canalizare:
„În acest moment reprezentantul Municipiului Bacău în Adunarea Generală a Acţionarilor CRAB este domnul primar Viziteu. Municipiul Bacău este acţionar majoritar al CRAB, reprezentantul în AGA poate lua decizii de sancţionare sau demitere a administratorilor acestuia. Viceprimarul Dragoş Ştefan are doar atribuţii în legătură cu serviciul public de apă şi canalizare pe raza Municipiului Bacău pe care îl prestează CRAB. El nu are atribuţii privind administrarea companiei, nu poate demite sau numi directori sau membri ai Consiliului de Administraţie.”
Declaraţia oferită de lidera filialei AUR confirmă, astfel, că viceprimarul partidului are competenţe ce privesc gestionarea serviciului la nivel operaţional, dar nu exercită atribuţii de conducere directă asupra companiei care asigură alimentarea cu apă (CRAB).
Impactul asupra populaţiei şi semnificaţia politică
Pe durata avariei, mulţi locuitori au semnalat furnizări scurte şi presiune redusă, situaţie ce a afectat utilizatori casnici, dar şi instituţii publice şi agenţi economici. Lipsa apei potabile sau furnizarea intermitentă are implicaţii imediate privind igiena, pregătirea alimentelor şi buna funcţionare a serviciilor esenţiale.
Din perspectivă politică, evenimentul ridică două teme clar definite:
- responsabilitatea actorilor locali care deţin mandate executive şi rolul lor în comunicarea publică în situaţii de criză;
- mecanismele de control ale acţionarului majoritar (Municipiul Bacău) asupra operatorului de apă şi canalizare şi celeritatea deciziilor în situaţii excepţionale.
Ce a fost comunicat oficial şi ce rămâne de clarificat
Operatorul a transmis iniţial că rezerva de apă este „plină” şi că nu există riscul unei pene totale. Realitatea din teren – întreruperi şi presiune redusă timp de trei zile – a contrazis parţial aceste asigurări. În absenţa unui comunicat public din partea reprezentanţilor AUR, întrebările rămân legate de coordonarea acţiunii administrative şi de responsabilităţile politice în gestionarea serviciilor publice.
| Element | Situaţie |
|---|---|
| Data producerii avariei | 9 septembrie |
| Durata problemelor | aprox. trei zile |
| Operator implicat | CRAB (compania de apă şi canalizare) |
| Reacţie politică notabilă | Răspuns al Diana Enache privind atribuţiile viceprimarului AUR |
Pe fond, cazul subliniază necesitatea clarificării fluxurilor decizionale între acţionarul majoritar (Municipiul Bacău), consiliile de administraţie şi conducerea operatorului, dar şi importanţa comunicării prompte către populaţie în situaţii care afectează un serviciu public esenţial.
Urgenţa măsurilor şi întrebări pentru administraţie
Locuitorii afectaţi aşteaptă măsuri concrete pentru a preveni reapariţia unor disfuncţionalităţi similare: planuri de rezervă operaţională, transparenţă privind stocurile şi capacitatea de intervenţie, precum şi responsabilităţi exprese ale reprezentanţilor locali în AGA. De asemenea, rămâne de văzut dacă acţionarul majoritar va iniţia evaluări sau sancţiuni asupra conducerii operatorului în urma evenimentului.
În absenţa unor date suplimentare oficiale, rămân în continuare neclare cauzele exacte ale avariei, costurile remedierii şi numărul precis al locuinţelor şi instituţiilor afectate. Autorităţile locale şi operatorul serviciului sunt singurele în măsură să ofere cifre şi calendar de remediere verificate.
