Un demers amplu al societății civile pentru consolidarea mecanismelor de protecție împotriva proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPP) a fost, potrivit unei relatări din presa regională, anihilat procedural în Comisia Juridică a Senatului. Actul normativ rezultat urmează transpunerea Directivei (UE) 2024/1069, iar rezultatul lucrărilor din Comisie a stârnit critici din partea organizațiilor neguvernamentale și a coalițiilor de jurnaliști și apărători ai drepturilor omului.
Promisiuni, întâlniri și apoi respingere procedurală
În primăvara și vara acestui an, înainte de vacanța parlamentară, reprezentanții societății civile — în frunte cu asociația Liderjust și coalițiile profesionale — au înaintat o serie de amendamente considerate esențiale pentru eficiența prevederilor anti-SLAPP. Proiectul de lege, trimis de Ministerul Justiției, trecuse deja tacit de Camera Deputaților, iar speranțele s-au concentrat asupra Comisiei Juridice a Senatului, for decizional.
Președintele Comisiei, senatorul Cristinel Rujan (PSD, Gorj) — doctor în drept, fost prefect și cadru universitar — a fost perceput de reprezentanții societății civile ca o persoană cu profil tehnocrat, capabilă să înțeleagă miza unei legislații moderne. În cadrul întâlnirilor, Rujan ar fi dat asigurări că va analiza personal propunerile și că va invita oficial organizațiile la ședința comisiei pentru a le susține amendamentele.
Decizie fără dezbatere publică
Relatarea publicată în Sud Vest arată însă că, în locul unei examinări deschise, Comisia Juridică a adoptat o procedură prin care toate amendamentele venite din partea societății civile au fost suprimate. Operațiunea a avut loc fără dezbatere și fără invitarea oficială a reprezentanților ONG-urilor și a jurnaliștilor implicați în redactarea propunerilor.
„se numește SLAPP”
Termenul SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation) denumește acele acțiuni în justiție cu scopul de a intimida și reduce la tăcere critici prin costuri și proceduri judiciare disproportionate. Promotorii amendamentelor au subliniat că o transpunere eficientă a Directivei UE ar fi reprezentat „un scut” pentru jurnaliști, investigatori și activiști de mediu împotriva abuzurilor judiciare cu motivație politico-economică.
Contextul legislativ și implicațiile pentru societatea civilă
Directivea (UE) 2024/1069 prevede mecanisme de protecție împotriva proceselor SLAPP, însă eficacitatea unei transpuneri depinde atât de conținutul normativ final, cât și de calitatea procedurilor parlamentare prin care trece. Reprezentanții organizațiilor care au formulat amendamentele își mizează existența pe o legiferare transparentă care să prevină folosirea abuzivă a căilor judiciare pentru a pedepsi participarea publică.
Respingerile procedurale din Comisia Juridică ridică semne de întrebare asupra capacității instituționale de a asigura o consultare reală a părților interesate și asupra voinței politice de a implementa măsuri cu adevărat protectoare pentru libertatea de exprimare și activitatea de interes public.
Câteva consecințe practice
- Jurnaliștii de investigație și activiștii de mediu rămân expuși riscului de a fi urmăriți în instanță cu cereri de daune intimidante.
- Procedura aplicată la Senat poate descuraja participarea societății civile la consultări viitoare, reducând calitatea legilor adoptate.
- Transpunerea insuficientă a directivei riscă să lase România cu un cadru vulnerabil în fața abuzurilor judiciare folosite ca instrument de cenzură financiară.
Mai jos, un scurt tabel cronologic al etapelor descrise în relatare:
| Etapă | Descriere |
|---|---|
| Iniţiativa | Ministerul Justiţiei transmite proiectul de lege pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1069 |
| Camera Deputaţilor | Proiectul trece tacit, fără dezbatere detaliată |
| Societatea civilă | ONG-uri şi coaliţii depun amendamente susţinute de CES şi Comisia pentru Drepturile Omului |
| Senat — Comisia Juridică | Preşedinte: senator Cristinel Rujan; amendamentele societăţii civile sunt eliminate procedural |
În lipsa unor declaraţii publice ale parlamentarilor implicaţi sau a proceselor-verbale detaliate ale ședinţelor, relatarea citată rămâne principala sursă a criticilor formulate împotriva modului de lucru al Comisiei Juridice. Calea de urmat pentru organizațiile care au propus amendamente rămâne contestarea în spaţiul public şi eventualele demersuri juridice sau administrative, dacă prevederile legale vor permite astfel de căi.
Evenimentul semnalează o tensiune între prevederile europene menite să întări participarea publică şi mecanismele interne de legiferare, sensibilă atât pentru profesioniştii media, cât şi pentru cetăţenii care depind de transparenţa şi funcţionalitatea instituţiilor democratice.
