Salariul mediu net la nivel național a ajuns în luna iunie la 5.734 lei, în urcare cu 3,5% față de aceeași perioadă din 2025, însă acest avans nominal nu a compensat creșterea prețurilor de consum, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Ca efect direct, puterea de cumpărare a angajaților a scăzut cu 6,3% în ultimele 12 luni.
Contextul macroeconomic și efectele asupra consumului
Deși statisticile oficiale consemnează majorarea salariului mediu, inflația ridicată și scumpirile la alimente, energie și carburanți reduc veniturile reale ale populației. Această evoluție se reflectă în diminuarea consumului, în ciuda faptului că în magazine s-a înregistrat o valoare record a sumelor încasate în primul semestru al anului. Datele indică totodată o perioadă prelungită de contracție în comerțul cu amănuntul: vânzările au scăzut pentru a 11-a lună consecutiv.
Critici privind relevanța indicatorilor statistici
Analiști citați în raportul iniţial contestă utilitatea salariului mediu ca reflector al nivelului de trai în condiții de inflație persistentă. Un analist economic a calificat utilizarea actuală a indicatorului drept o „ficțiune statistică” și a arătat că metoda INS ar fi, în opinia sa, depășită și neadaptată la realitățile economice curente.
„Salariul mediu net este doar un indicator statistic care, în actualul context al inflației ridicate din România, și-a pierdut aproape complet relevanța... atât INS, cât și Comisia Națională de Prognoză produc mai degrabă o ficțiune statistică decât informații cu adevărat utile”
Critica vizează faptul că o medie agregată nu surprinde distribuţia veniturilor, variaţiile regionale sau diferenţele dintre sectorul public şi cel privat, iar în perioade de inflaţie ridicată datele nominale pot induce interpretări eronate asupra puterii reale de cumpărare.
Implicaţii pentru politici publice şi mediul de afaceri
Prăbuşirea puterii de cumpărare influenţează deciziile consumatorilor, investiţiile firmelor și politicile salariale. În lipsa unor majorări salariale reale sau a unor măsuri care să atenueze impactul prețurilor la bunuri esențiale, cererea internă poate rămâne sub presiune, iar firmele, în special cele din comerţul cu amănuntul, pot continua să înregistreze scăderi ale vânzărilor.
- Salariul mediu net în iunie: 5.734 lei;
- Creștere anuală nominală: 3,5%;
- Reducere a puterii de cumpărare: 6,3%;
- Vânzările din comerț: scădere pentru a 11-a lună consecutiv.
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Salariu mediu net (iunie) | 5.734 lei |
| Schimbare anuală nominală | +3,5% |
| Schimbare în puterea de cumpărare | -6,3% |
În absenţa unor măsuri compensatorii, măsuri fiscale ţintite sau politici de sprijin pentru segmentele vulnerabile, populaţia va continua să resimtă scăderea puterii de cumpărare. Răspunsurile posibile includ indexări automate ale unor prestaţii sociale şi salarii în sectorul public după criterii corelate cu inflaţia, facilităţi temporare la plata energiei pentru gospodării vulnerabile, sau scheme de susţinere a costurilor pentru alimentaţie în rândul categoriilor cu venituri mici. Totodată, companiile pot fi încurajate să revizuiască politicile salariale în funcţie de productivitate şi de evoluţia costurilor.
Pe termen mediu şi lung, stabilitatea preţurilor rămâne esenţială pentru restabilirea puterii de cumpărare reale: politici monetare şi fiscale coerente, precum şi măsuri care să stimuleze oferta (reducerea costurilor energetice, eficienţă în lanţurile de aprovizionare) pot diminua presiunile inflaţioniste şi pot readuce indicatorii statistici mai aproape de realităţile economice trăite de populaţie.
Articolul se bazează pe date și declarații raportate în sursa inițială privind statisticile INS și analiza citată.
