Chișinău — Natalia Voutova, noua şefă a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, a avut o întrevedere inaugurală cu viceprim-ministrul şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, în care părţile au reafirmat angajamentul comun pentru consolidarea reformelor democratice, a protecţiei drepturilor omului şi a statului de drept, potrivit comunicatului transmis de Consiliul Europei.
Priorităţile cooperării
Discuţiile au vizat în principal implementarea Planului de Acţiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025–2028, identificat ca principal cadru strategic de cooperare între instituţie şi autorităţile de la Chişinău. Potrivit sursei, Planul are ca obiective consolidarea protecţiei drepturilor omului, îmbunătăţirea guvernanţei democratice şi întărirea statului de drept, elemente considerate esenţiale pentru avansarea reformelor necesare parcursului european al Republicii Moldova.
Întâlnirea a subliniat nevoia de menţinere a ritmului reformelor şi de consolidare a rezilienţei instituţiilor democratice şi a societăţii civile. De asemenea, s-a remarcat importanţa dimensiunii politice a cooperării, în condiţiile în care Republica Moldova a deţinut preşedinţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei între noiembrie 2025 şi mai 2026, perioadă apreciată pentru vizibilitatea şi angajamentul politic aduse relaţiei cu Organizaţia.
„Sunt onorată să îmi preiau atribuţiile în Republica Moldova într-un moment important pentru viitorul european al ţării. Consiliul Europei va continua să fie alături de Republica Moldova în eforturile sale de consolidare a democraţiei, a drepturilor omului şi a statului de drept...”
Consecinţe pentru regiune şi legătura cu România
Consolidarea reformelor în Republica Moldova are implicaţii directe pentru stabilitatea şi securitatea europeană regională. Un parcurs european credibil al Chişinăului, susţinut de organizaţii precum Consiliul Europei, reduce vulnerabilităţile instituţionale şi întăreşte mecanismele de protecţie a drepturilor fundamentale, elemente relevante şi pentru politicile şi interesele României în zonă.
Faptul că Planul de Acţiune 2025–2028 rămâne drept cadru central indică o prezenţă continuă şi structurată a Consiliului Europei în sprijinirea reformelor, ceea ce poate facilita coordonarea cu partenerii europeni şi cu statele vecine, inclusiv România, în domenii precum sprijinul juridic, consolidarea capacităţii administrative şi protecţia drepturilor minorităţilor.
- Planul de Acţiune 2025–2028 — cadru strategic al cooperării între Consiliul Europei şi autorităţile moldovene;
- Preşedinţia Republicii Moldova la Comitetul de Miniştri (noiembrie 2025–mai 2026) — recunoscută pentru dimensiunea politică adusă angajamentului faţă de Consiliul Europei;
- Priorităţi — consolidarea drepturilor omului, guvernanţă democratică, stat de drept, rezilienţă instituţională.
| Element | Perioadă / Observaţie |
|---|---|
| Preşedinţia Moldovei la Comitetul de Miniştri | noiembrie 2025 – mai 2026 |
| Planul de Acţiune | 2025–2028 |
Reafirmarea sprijinului Consiliului Europei survine într-un climat geopolitic regional marcat de preocupări privind influenţe externe şi necesitatea consolidării sistemelor democratice. Continuarea cooperării tehnice şi politice poate contribui la reducerea riscurilor de derapaj instituţional şi la susţinerea reformelor vitale pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
În absenţa unor alte detalii publicate în comunicat, rezultatele concrete ale întâlnirii vor depinde de implementarea Planului de Acţiune şi de menţinerea ritmului reformelor la Chişinău, cu implicarea actorilor naţionali şi internaţionali competenţi.
